Legile vietii

Publicat de Mihai

LEGILE vietii :
atunci cind ai nevoie sa descui o usa , cu miinile ocupate de zece pungi mari si grele... cheia se va afla in buzunarul opus miinii pe care cu greu ti-ai eliberat-o.
( Legea Degeabasuni)
singura data cind poarta se inchide singura e atunci cind ai lasat cheile pe dinauntru .
( Legea mamaeidecheie )
cind ai miinile pline de unsoare incepe sa te gidile nasul.
(Legea Nasuvreauntura )
cind ti se pare ca totul merge foarte bine... e pentru ca ai trecut cu vederea ceva important...
( Legea imitragpalme)
daca reusesti sa-ti pastrezi calmul cind toti din jurul tau sint disperati... e pentru ca nu ai priceput pe deplin gravitatea problemei.
( Legea incanapicatmoneda )
problemele nu se creeaza, nici nu se rezolva, ele doar se transforma!.
( legea astanueviata)
vei ajunge fugind la telefon exact cit sa mai auzi cum cineva inchide receptorul .
( Legea ghicicineafost )
mereu sint doua filme bune pe doua programe diferite la televizor....dar mereu la aceasi ora.
( Legea isibatjocdenoi )
Probabilitatea de a te pata in timpul mesei creste direct proportional cu necesitatea de a-ti pastra haina curata!
(Legea numaiflescai)
orice corp omenesc scufundat intr-o vana facind o baie relaxanta cu spuma face sa sune telefonul!
(legea cinesunaloraasta)
orice corp omenesc asezat pe WC face sa sune soneria de la intrare!.
viteza vintului creste direct proportional cu pretul coafurii recent facute!.
(Legea chelulnuseagita)
daca, dupa multi ani, te decizi si arunci ceva ce nu ai folosit demult.... Nu vor trece nici trei zile si vei avea absoluta si urgenta nevoie exact de acel obiect! .
Mereu cind ajungi punctual nu va fi nimeni sa te vada, dar cind intirzii doar 5 minute... vor fi toti deja prezenti ... si toti se vor uita la ceas si vor clatina din cap!
(Legea namaripilapicioare)
______________________________________________________________________

Proverbe 2

Publicat de Mihai


Zgârciţii adună ca şi când ar trăi veşnic; risipitorii risipesc ca şi când ar trebui să moară. (Aristotel) Recunoştinţa îmbătrâneşte repede. (Aristotel)
Cel care se gândeşte la natura lucrurilor, la varietatea vieţii, la slăbiciunea omenească, nu jeleşte când se gândeşte la ele, ci tocmai atunci el este într-adevăr filozof. (Cicero)
Cei fără minte năzuiesc spre ceea ce nu-i şi risipesc cele prezente, chiar dacă sunt mai de valoare decât cele dispărute. (Democrit)
Este vătămător să vrei să placi vecinilor tăi. – căci această dorinţă te poate aduce la abdicări de la principiile tale mai înalte sau la fapte şi declaraţii lipsite de sinceritate. Voinţa de a plăcea este o slăbiciune şi, ca atare, te poate împinge către tranzacţia laşă şi către minciună. Eşti, oare, un copil răsfăţat pentru a avea nevoie de admiraţia altora? Nu poţi rămâne tu însuţi? (Democrit)
Dacă vrei să faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci ia-i din dorinţe. (Epicur)
Adevărul şi înţelepciunea constau în nuanţe. (Ernest Renan)
Dezbinare nu va înceta niciodată în oraşele oamenilor. (Euripides)
Fiind din naştere sortit ţărânei, de ce înalţi pe pământul acesta palate măreţe? (Farid ud-Dîn ’Attar)
Dacă fericirea ar consta în plăcerile trupeşti, am spune că boii sunt fericiţi când găsesc de mâncat năut. (Heraclit din Efes)
Măgarii preferă paiele, aurului. (Heraclit din Efes)
Cât de nesăbuit este omul care, dispreţuind ceea ce se află lângă el, va căuta ceea ce este departe de el! (Hesiod)
O, grijile oamenilor! O, câtă deşertăciune este în lucruri! (Lucilius)
Cât timp lipseşte lucrul pe care îl dorim, ni se pare că le întrece pe celelalte; apoi, după ce l-am dobândit, dorim altceva; şi aceeaşi sete îi stăpâneşte pe acei care năzuiesc necontenit în viaţă. (Lucretius)
Să nu mi se întâmple ce doresc, ci ceea ce-mi este de folos. (Menander)
Dintre toate lucrurile cea mai plăcută este noutatea. (Ovidius)
Omul este visul unei umbre. (Pindarus)
Nu căuta să(-ţi) sporeşti averea, ci să(-ţi) reduci dorinţa. (Plato)
Eu văd că noi toţi, câţi trăim, nu suntem decât nişte imagini sau o umbră uşoară. (Sophocles)
Îmi dau seama că nu suntem altceva decât fantome sau uşoare umbre, noi ce trăim pe pământul acesta. (Sofocle) Pentru oameni nu există nimic care să dureze: nici noaptea înstelată, nici nenorocirile, nici bogăţia; totul s-a spulberat într-o bună-zi. (Sofocle) Pe cine îl favorizează norocul prea mult pe acela îl şi prosteşte. (Syrus) Norocul e de sticlă: se sparge (tocmai) când străluceşte. (Syrus) Cine are cel mai mult? Cel care doreşte cel mai puţin. (Syrus) Aceea la care mă gândesc mereu mă dispreţuieşte; în schimb ea iubeşte pe altul, iar acela e îndrăgostit de alta, şi din pricina mea suferă alta. S-o ia naiba şi pe aceea şi pe acela şi dragostea şi pe asta şi pe mine. (Bhartrhari) Când toate dorinţele care se aflau în inima sa încetează, atunci muritorul devine nemuritor şi dobândeşte pe Brahma (încă fiind) aici (pe pământ). Când toate legăturile inimii din viaţa aceasta sunt rupte, atunci muritorul devine nemuritor. (Katha-Upanişad) Cei fără minte umblă după dorinţele (pentru lucrurile) din afară; de aceea cad în mrejele întinse ale Morţii. Dar cei înţelepţi, cunoscând ce-i nemurirea, nu caută ceva statornic printre lucrurile nestatornice aici pe pământ. (Katha-Upanişad) Tinereţea, averea, domnia şi lipsa de judecată pricinuiesc pagubă fiecare din ele singure; cu atât mai mult când sunt toate patru laolaltă. (Hitopadeca) În această viaţă plină de mizerii ce durere mai mare decât aceea că dorinţele nici nu se realizează nici nu încetează. (Hitopadeca) Adu-ţi aminte statornic de nestatornicia (lucrurilor). (Hitopadeca) Şi mintea celui foarte inteligent se pierde din cauza necontenitei preocupări privitoare la sare, unt, ulei, orez, haine şi lemne. (Pancatantra) Cine priveşte pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgăre de pământ, pe toate fiinţele ca pe sine însuşi: acela este înţelept. (Pancatantra) Cum se întâlnesc două lemne pe un ocean şi, după ce stau câtva timp împreună, se despart: tot astfel soţia, copiii, prietenii şi lucrurile, după ce se adună, se despart. Plecarea lor e sigură . (Ramayana) Aşa trece gloria lumii (Sic transit gloria mundi : cuvinte adresate papilor, la încoronarea lor, arătându-li-se cum se mistuie o flacără deasupra capetelor lor, pentru a le aminti caracterul trecător al puterii omeneşti şi pentru a domoli orgoliul puterii). Darurile mari ale norocului sunt precare şi ceea ce-i prea strălucit nu e fără risc; orice situaţie înaltă în viaţa omenească e nesigură, căci o răstoarnă timpul sau invidia, atunci când cineva atinge culmea prosperităţii. Mijlocia în toate este mai sigură, prin faptul că cineva nu are un loc umil din partea norocului, dar nici un loc prea înalt; căci, dacă se întâmplă să cadă mai de jos, el îşi ascunde mai uşor nenorocirea; pe când la ceea ce-i mare şi căderea e mare; pentru că invidia se înverşunează contra celui ilustru şi caută să răstoarne pe aceia pe care-i înalţă norocul. (Fragm. anonime) Esenţa lumânării nu este ceara care lasă urme, ci lumina. (A. De Exupery) Dobândirea minunatelor mijloace de producţie n-a adus libertatea, ci grija şi foametea. (Albert Einstein) Omul… sărman copil al îndoielii şi al morţii, a cărui speranţă e clădită pe trestii. (Byron) Alte măşti, aceiaşi piesă, / Alte guri, aceiaşi gamă, / Amăgit atât de-adese / Nu spera şi nu ai teamă. (Eminescu) Zică toţi ce vor să zică, / Treacă-n lume cine-o trece; / Ca să nu-ndrăgeşti nimică, / Tu rămâi la toate rece. (Eminescu) Ca un cântec de sirenă, / Lumea-ntinde lucii mreje; / Ca să schimbe-actori în scenă, / Te momeşte în vîrteje; / Tu pe-alături te strecoară, / Nu băga nici chiar de seamă, / Din cărarea ta afară / De te-ndeamnă, de te cheamă. (Eminescu) Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,/ În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul/ Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,/ Că-ndărătu-i şi-nainte-i întuneric se arată. (Eminescu) De ce şi-ar iubi omul lanţurile, chiar de-ar fi făcute din aur. (Francis Bacon) Dacă ceva de preţ şi de neînlocuit dispare, avem impresia că ne-am trezit dintr-un vis. (Hermann Hesse) Cel care într-o bună zi ştie să renunţe cu hotărâre sau la un nume mare sau la o mare autoritate sau la o mare situaţie, se liberează într-o clipă de multe necazuri, de multe vegheri şi uneori de multe nelegiuiri. (La Bruyere) Nu aştepta prea mult de la alţii. Adesea ne dezamăgim pe noi înşine; de aceea trebuie să ne aşteptăm să fim dezamăgiţi de alţii. (Lubbock) Cei mai aleşi dintre oameni se lasă conduşi în viaţă de-un ideal născut din ei înşişi: sunt ca orbii, care se lasă purtaţi de mână de copii lor. (Lucian Blaga) Eu nu cred că împărţirea în partide a adus vreodată vreun bine; dimpotrivă, este inevitabil ca atunci când duşmanul se apropie cetăţile dezbinate să piară deodată, fiindcă totdeauna partea mai slabă se va alipi de forţele externe, iar cealaltă nu va putea să reziste. (Machiavelli) Singurătatea este preţul pe care trebuie să-l plătim că ne-am născut în această perioadă modernă, atât de plină de libertate, de independenţă şi de propriul nostru egoism. (Natsume Soseki) Solomon şi Iov au cunoscut cel mai bine mizeria omului şi au vorbit cel mai bine despre ea: unul cel mai fericit, iar celălalt cel mai nefericit; unul cunoscând din experienţă deşertăciunea plăcerilor, celălalt realitatea durerii. (Pascal) Singurul lucru care ne consolează de mizeriile noastre este distracţia; şi totuşi ea este cea mai mare dintre mizeriile noastre. Căci aceasta este ceea ce ne împiedică mai ales să ne gândim la noi şi ne face să ne pierdem pe nesimţite. Fără ea ne-am afla în plictiseală şi aceasta ne-ar împinge să căutăm un mijloc mai solid de a ieşi din ea. Dar distracţia ne amăgeşte şi face ca să sosim pe nesimţite la moarte. (Pascal) Fericirea omului, aici pe pământ, nu-i decât o stare negativă, întrucât trebuie s-o măsurăm prin cantitatea mai mică de rele pe care le suferă. (Rousseau) Pentru a căuta o fericire imaginară, ne pricinuim mii de rele adevărate. (Rousseau) Onorurile şi bogăţia schimbă caracterul oamenilor. (Scott) Lumea aceasta, teatru de orgoliu şi de rătăcire, este plină de nefericiţi care vorbesc despre fericire. (Voltaire) Retragere, împrăştiere, înstrăinare Străinul va fi umilit oriunde s-ar duce. (arab) Fi-i precum Kaaba: se vizitează, dar nu vizitează. (arab) Singurătatea este mai bună decât tovărăşia celui rău. (arab) În ţară străină până şi iepurele îţi înhaţă copilul. (arab) Stai mai departe de oameni şi vei deveni miere; apropie-te şi vei deveni ceapă. (arab) Pâinea celui pribeag este amară iar apa sărată. (armean). Nu e bine nici să plângi nici să râzi de unul singur. (indian) Vânătorul de cerbi nu vede niciodată munţii. (japonez) Focul străin este mai rece ca gheaţa. (persan) Omul fără patrie este ca privighetoarea fără grădină. (persan) Cine nu a dormit pe piatră între străini nu cunoaşte preţul rogojinii de acasă. (turc) Bufniţa nu-şi lasă ruinele pentru o grădină de trandafiri. (turc) Alergăm după fericire până departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape. (Horaţiu) Vederea minţii începe să devină ageră, atunci când aceea a ochilor caută să-şi înceteze activitatea. (Plato) Trebuie să alegem un loc sănătos nu numai pentru corp, ci şi pentru moravurile noastre. (Seneca) Nimic nu foloseşte atâta ca liniştea şi conversaţia, cât mai puţină cu alţii şi cât mai multă cu sine însuşi. (Seneca) Ce foloseşte liniştea unei regiuni întregi dacă pasiunile sunt zgomotoase. (Seneca) Pentru aceasta m-am ascuns şi am închis uşile, ca să pot fi de folos la mai mulţi. (Seneca) Un exilat nu mai are prieteni şi această nenorocire este mai cumplită decât exilul însuşi. (Theognis) De ce închizi pe jumătate ochii, în joacă, şi ne arunci priviri încete? Încetează, încetează; zadarnică ţi-i osteneala. Acum suntem alţii. Tinereţea s-a dus. Năzuinţa noastră e pădurea. Rătăcirea a dispărut. Noi privim reţeaua magică a lumii ca pe un lucru de nimic. (Bhartrhari) Pentru cei cu suflet nobil pământul întreg este familia lor. (Pancatantra) Ţine gura închisă şi astupă uşa privirii şi a sunetului şi cât timp vei trăi nu vei avea nici o neplăcere. Dar deschide-ţi gura sau fii prea curios şi vei fi toată viaţa în tulburări. (Lao-Tze) Trei mutări fac cât un incendiu. (Benjamin Franklin) Cel ce-şi schimbă locul fără a-şi schimba şi obiceiurile nu-şi va îmbunătăţi niciodată condiţia. (Francisco de Quevedo) Orice sociabilitate aşterne drumul spre desconsideraţie. (Gracian) A fi adult înseamnă a fi singur. (Jean Rostand) O, singurătate fericită! O, singura fericire! (La Lubbock) Timpul, când sufletul omenesc are mai multă nevoie de împrejurări favorabile şi de linişte înăuntru, timpul său cel mai critic, este când se retrage şi se-nchide în sine pentru ca să treacă prin mari schimbări. Omida niciodată nu moare aşa uşor ca atunci când – în crisalidă – este pe cale de a face aripi. (Lucian Blaga) Pacea adevărată şi adâncă a inimii şi liniştea sufletească desăvârşită, acest bun pământesc suprem, după sănătate, se poate găsi numai în singurătate şi ca dispoziţie durabilă numai în izolarea cea mai adâncă. (Schopenhauer) Este o mare nebunie să pierzi înăuntru pentru a câştiga în afară, adică să renunţi complet sau în mare parte la linişte, timp liber şi neatârnare, în schimbul strălucirii, rangului, pompei, titlului şi onoarei. (Schopenhauer) Îmbuibare – înfrânare Stomacul e cel care leagă mâinile şi înlănţuie picioarele. (arab) Pricina tuturor păcatelor: lăcomia şi mânia. (arab) Când n-au încotro şi tigrii mănâncă iarbă. (indian) Unde moare furnica dacă nu în zahăr? (indian) Foamea nu are gust.(înfometatul nu alege) (indian) Foame, poftă şi sare: trei feluri de mâncare. (indian) Când stomacul este plin toţi îţi sunt dragi ca ochii din cap, când stomacul este gol, ţi-e dragă lumea ca sarea în ochi. (indian) Flămândul se aruncă şi asupra leului, însetatul se aruncă şi-n mare. (persan) Flămândului i se pare că blana leopardului este făcută din turte dulci. (persan) Repede se satură cine mănâncă numai miere. (persan) Stomacul e fruntea bolii, iar cumpătarea e fruntea leacurilor. (turc) Cel muşcat de şarpe tot poate dormi, dar nu şi înfometatul. (turc) Flămândul nu poate dormi nici dacă e învelit cu zece plăpumi. (turc) Foamea îl scoate pe lup din pădure. (turc) Norocul ne aduce o masă îmbelşugată, sobrietatea - una suficientă. (Democrit) Curvia – fecioria Femeile sunt mreje aruncate de diavol. (arab) Suspinul unei femei frumoase se aude mai departe ca răgetul unui leu. (arab) Femeia este o fortăreaţă iar bărbatul prizonierul ei. (arab) Începutul focului e scânteia; începutul dragostei e privirea. (arab) Când norocul ne surâde întâlnim prieteni; când este împotriva noastră întâlnim o femeie frumoasă. (chinez) Femeia, la fel ca aurul, nu poate fi niciodată învinsă. (indian) Chiar şi diavolul se roagă să fie protejat împotriva femeii. (indian) Trei feluri de oameni intră peste tot: războinicul, înţeleptul şi femeia. (indian) Când se întâlnesc ochii, se naşte dragostea. (indian) Cel absent se îndepărtează cu fiecare zi ce trece. (japonez) Cu un singur fir din părul său femeia poate lega un elefant. (japonez) Iubirea şi urşilor le suceşte capul. (persan) Ochiul e o fereastră care dă spre inimă. (turc) Pentru dragostea faţă de trandafir grădinarul devine sclavul a mii de spini. (turc) Demades spunea că pudoarea este cetatea frumuseţii. (Demades) Fără Ceres (pâine) şi fără Bacchus, Venus rămâne rece. (Terentius) Omul nu se abate de la calea cea bună, îşi stăpâneşte simţurile, are ruşine, se poartă cum trebuie atâta timp cât nu pătrund în inima lui săgeţile privirilor nimicitoare de statornicie pe care frumoasele cu gene lungi le aruncă din arcul sprâncenelor. (Bharthari) Când porneşte să facă ceva o femeie cuprinsă de o iubire nebună, nici Brahma nu îndrăzneşte s-o oprească. (Bharthari) Bufniţa nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul, că nu vede nici ziua nici noaptea. (Bohtlingk) Cine poate ascunde de femei averea sa sau un secret? (Somadeva) Încrederea în femei ia judecata chiar şi celor inteligenţi. (Somadeva) Omul rămâne înţelept, curajos şi fericit cât timp nu dă peste o femeie frumoasă şi nestatornică. (Somadeva) Acolo unde o femeie frumoasă şi bine făcută care aşteaptă privind în drum, - care-i prostul care intră într-o astfel de închisoare fără lanţuri, care poartă numai numele de casă? (Somadeva) Cei ameţiţi de dragoste au o idee tulbure despre legea morală. (Somadeva) Cineva poate să cunoască o femeie rea, cu chipul frumos, dar cu păcate ascunse, asemenea unui lac cu lotuşi înfloriţi, în care se ascund crocodilii. (Somadeva) Toate pasiunile ne fac să comitem greşeli, dar dragostea ne face să săvârşim greşelile cele mai ridicule. (La Rochefoucauld) O, slăbiciune, numele tău e femeie! (Shakespeare) Femeia este o mâncare pentru zei, gătită de diavoli. (Shakespeare) Avariţia – detaşare Deschide uşa şi nu fi-i zgârcit ori ţine-o închisă şi stai ascuns. (arab) Cine-i obişnuit să meargă pe jos e mulţumit de măgarul pe care-l călăreşte. (arab) Cea mai bună avuţie este mulţumirea cu puţin. (arab) Puţinul tău este mai bun decât avuţia altuia. (arab) Banii pe care îi aduc vânturile, îi iau apoi uraganele. (banii câştigaţi uşor, se risipesc şi mai uşor) (arab) Banii adunaţi de avar sunt mâncaţi de cel care aşteaptă liniştit de o parte. (arab) Banul este un metal care înmoaie şi pietrele. (arab) Dacă nu este iarbă mulţumeşte-te cu frunze de palmier. (arab) Beţia bogăţiei este mai primejdioasă decât beţia vinului. (arab) Allah încearcă oamenii nu numai prin nenorocire, ci şi printr-o îmbogăţire neaşteptată. (arab) Patruzeci de hoţi nu pot prăda un om în pielea goală. (armean) Soarele este covorul săracului. (armean) Câştigul şi paguba merg împreună. (armean) Banul dă frumuseţe urâţilor, picioare ologilor, ochi orbilor, interes lacrimilor. (armean) Ce este un prost care a agonisit averi? Un purcel care nu ştie ce poate face cu slănina lui. (chinez) A fi o singură zi lipsit de griji înseamnă a fi pentru o zi nemuritor. (chinez) Dacă eşti bogat sau sărac, mulţumeşte-te cu soarta ta, fiindcă e nebun cel care nu ştie să râdă în orice împrejurare. (chinez) Mă înfuriam pentru că nu aveam ce încălţa, dar am întâlnit un om care nu avea picioare. (chinez) A te hrăni cu puţin orez, a bea apă, a-ţi sprijini capul pe braţul îndoit, înseamnă adevărata stare de mulţumire. (chinez) Un pumn de perle nu valorează cât un pumn de orez. (chinez) Cine are cât îi trebuie, este un om bogat. (chinez) Cine are bani mulţi şi nu are copii, nu e bogat; cine are copii mulţi şi nu are bani, nu e sărac. (chinez) Celor mai bogaţi le lipsesc cele mai multe. (chinez) Bogăţia nu dă naştere la defecte, ci le face cunoscute; bogăţia nu schimbă obiceiurile, ci le descoperă. (chinez) Mari câştiguri, mari riscuri. (chinez) E greu să fii sărac fără a fi invidios; e greu să fii bogat fără să fii orgolios: (chinez) Omul care nu are haine nu are frică de hoţi. (indian) Banii şi tinereţea sunt ca apa în timpul revărsării. (indian) Bogăţia este otrava plăcerilor şi rădăcina grijilor. (indian) Când bădăranul se îmbogăţeşte, poartă umbrela de soare şi noaptea. (indian) Banul este toporul care desparte prietenii nedespărţiţi. (indian) Unde sunt bani, acolo sunt şi ghinioane. (indian) Banul este hoţul omului: îi fură ce are mai de preţ – cinstea. (indian) Avarul strânge bani pentru rege, hoţi şi foc. (indian) Nu există pe pământ om mai darnic ca avarul, devreme ce el lasă averea sa altora, fără ca măcar să se atingă de ea. (indian) Celui care nu are casă nu se teme de foc. (indian) Banul înstrăinează oamenii. (japonez) Bogatul e ca o scrumieră: cu cât e mai plină, cu atât e mai murdară. (japonez) Cine are bani mulţi este, fără îndoială, fericit; cine are mult orez este, fără îndoială, fericit, dar cine nu are nimic poate dormi liniştit. (sumer) Nu există om mai sărac decât bogatul care se crede la adăpost de sărăcie. (turc) Nimic nu îmblânzeşte omul ca lipsa de bani. (turc) Avarul pierde mai mult decât cheltuieşte cel darnic. (turc) La ce bună bogăţia dacă ai un copil cuminte? La ce bună bogăţia dacă este un nemernic? (turc) Cine nu se mulţumeşte cu puţin nu va avea parte niciodată de mai mult. (turc) Pe masă este puţină mâncare însă capul nu mă doare. (turc) Socoteşte bogăţia ultimul dintre bunuri; căci e cea mai nesigură din toate ce posedăm. (Alexis) Eu duc cu mine tot ce am. (Bias) Înţeleptul Bion spunea că patima îmbogăţirii este obârşia tuturor viciilor. (Bion) Viaţa printre străini te învaţă cumpătarea, căci fiertura de orz şi culcuşul de paie sunt leacurile cele mai dulci împotriva foamei şi a oboselii. (Democrit) Dorinţa de câştig care nu se satură niciodată este mai rea decât sărăcia cea mai mare, căci creşterea lăcomiei aduce creşterea nevoilor. – bogăţia şi sărăcia exprimă, deci, un raport, pe acela dintre nevoi şi împlinirea lor. Există, deci, bogaţi săraci şi săraci bogaţi. În acelaşi sens, caracteristic pentru morala antică: Sărăcie, bogăţie: cuvinte pentru lipsă şi abundenţă. Nu este bogat acel căruia îi lipseşte ceva şi nu este sărac acel căruia nu-i lipseşte nimic. Dacă nu doreşti mult, puţinul îţi va părea îmbelşugat. Dorinţele moderate fac sărăcia puternică precum e bogăţia. (Democrit) Fericirea şi nefericirea sunt în suflet. (Democrit) Dacă nu vei dori multe (lucruri), puţinul îţi va părea mult; căci o dorinţă moderată face sărăcia echivalentă cu bogăţia. (Democritus) Speranţa unui câştig ruşinos este începutul pagubei. (Democritus) Diogene spunea că sărăcia vine spontan în ajutorul filozofiei; căci, pe când aceasta încearcă să ne convingă prin vorbă, sărăcia ne constrânge prin fapte. (Diogenes Cynicus) Nu spune niciodată despre ceva că l-ai pierdut, ci că l-ai dat înapoi. Ţi-a murit copilul? A fost dat înapoi. Ţi-a murit soţia? A fost dată înapoi. Ţi-a fost luat pământul? Şi acesta a fost dat înapoi. Da, dar cel care mi l-a luat este un om rău. Ce-ţi pasă prin cine ţi l-a cerut înapoi cel care ţi l-a dat? Cât timp ţi-l dă, ai grijă de el ca de lucrul altuia, cum fac călătorii într-un han. (Epictetus) E greu să fii înţelept, când eşti bogat, sau bogat, când eşti înţelept. (Epictet) Sărăcia, măsurată cu scopul vieţii propus de natură, este o mare bogăţie; bogăţia însă, când nu este limitată, este o mare sărăcie. (Epicur) Nimic nu-i ajunge aceluia care consideră puţin ceea ce de fapt este suficient. (Epicur) Ce este abundenţa? Un cuvânt şi nimic mai mult; înţeleptul se mulţumeşte doar cu strictul necesar. (Euripide) Celor care vor multe le lipsesc multe; stă bine acela; căruia zeul i-a dat cu o mână econoamă ceea ce-i de-ajuns. (Horatius) O bogăţie mare pentru om este să se mulţumească cu un trai cumpătat; căci niciodată nu lipseşte puţinul. (Lucretius) Când vei dobândi câştig dintr-o afacere necinstită, să fii încredinţat că ai (luat) o arvună a nenorocirii. (Menander) Bogăţia este un văl care ascunde multe plăgi. (Menandru) Totdeauna bogăţia are multe necazuri: invidie, defăimare şi ură multă, neplăceri numeroase şi mii de neajunsuri, treburi multe şi strângere de lucruri necesare pentru trai. Şi-ndată după aceea iată că omul moare, lăsând altora averea sa pentru (a trăi) în lux. De aceea prefer să fiu sărac, să am cât trebuie, să duc o viaţă fără griji şi să n-am nici avere (dar) nici neplăceri. Căci tot omul sărac este scutit de mari rele. (Philemon) Şi înţelepciunea este prinsă (în mrejele poftei) de câştig. (Pindarus) Să ştim să ne mărginim ambiţiile: a tânji după ceea ce nu poate fi obţinut este o fatală nebunie. (Pindar) Măreţia sufletească înseamnă dispreţuirea bunurilor lumeşti. (Plotin) Măreţia sufletească dispreţuieşte bogăţiile. (Plutarh) Dacă vei trăi în conformitate cu natura, nu vei fi niciodată sărac; dacă (însă vei trăi) în conformitate cu părerile, nu vei niciodată bogat. (Seneca) Între acestea, drumul m-a învăţat cât de multe lucruri de prisos avem şi cât de uşor am putea lepăda prin judecată acele lucruri, pe care, dacă ni le ia vreodată necesitatea, nu simţim că ne-au fost luate. (Seneca) Acoperişul de paie a adăpostit oameni liberi; sub marmură şi sub aur locuieşte robia. (Seneca) Uitând de fragilitatea omenească să adun averi? pentru ce să mă ostenesc? Iată, această zi e ultima; să admitem că nu-i: (totuşi) e aproape de ultima! (Seneca) Pentru mulţi faptul că adună avere nu înseamnă încetarea mizeriilor, ci numai schimbarea lor. (Seneca) Acela se bucură cel mai mult de bogăţie, care se are nevoie cel mai puţin de ea. (Seneca) Toate bunurile mele sunt cu mine. (Stilbon) Lucrul dorit ne lipseşte; tânjim după el mai mult după oricare altul. Ne cade în mână vrem un altul. Şi setea noastră este mereu aceeaşi. (T. Lucretius Carus) O, blestemată lăcomie de aur, la ce nu împingi tu pe muritori? (Vergilius) Nu sunt oare zdrenţe pe drum? Nu mai oferă pomii hrană? Au secat pâraiele? Peşterile sunt închise? Oare Neînvinsul nu ajută pe cei care-l imploră? (Atunci) de ce se mai duc oameni în toată firea la cei orbiţi de îngâmfarea bogăţiei? (Bhagavata-Purana) Neapărat părăseşte sau omul averea sau averea pe om. (Bohtlingk) Chiar şi cei foarte învăţaţi, care au multă ştiinţă şi care decid în chestiuni dificile, suferă din pricina lăcomiei, care-i orbeşte. (Hitopadeca) Averea pricinuieşte suferinţă la dobândirea ei, întristare în restrişte şi ameţeşte în prosperitate; cum poate averea să aducă bucurie? (Hitopadeca) Zgârcenia, aroganţa şi mândria, frica şi neliniştea; înţelepţii ştiu că ele sunt rele omeneşti care provin din bogăţie. (Mahabharata) Toate grânele pământului, tot aurul, toate turmele şi toate femeile nu sunt destule pentru unul singur. De aceea să lepădăm dorinţa. (Mahabharata) Consideră totdeauna banii ca o pacoste; într-adevăr, nici cea mai mică bucurie nu provine de acolo. Cei care posedă bogăţii se tem şi de propriul lor fiu. (Mohamudgara) Dăruirea, folosinţa şi pierderea sunt cele trei stări ale averii; cine nici nu dă, nici nu se foloseşte, aceluia îi rămâne starea a treia. (Pancatantra) Cu necaz se dobândeşte averea şi cu necaz se păstrează. Cu necaz vine şi cu necaz se duce. Vai de avere, că este plină de mizerii! (Pancatantra) Dacă oamenii sunt bogaţi prin averea îngropată în mijlocul casei, de ce să nu fim şi noi bogaţi prin acea avere? (Pancatantra) Averea nu aduce noroc nici chiar celui care o doreşte în vederea faptelor bune. E mult mai bine să nu fie atins cineva de noroi, decât să se spele de el. (Pancatantra) Forma supremă a sărăciei este dorinţa, nu puţinătatea averii. (Pancatantra) Să-ţi clădeşti o altă colibă, una nouă, asta ţi-e dorinţa?… O colibă nouă nu-ţi va aduce decât o nouă amărăciune. (Psalmi budişti) – Dacă dau, ce îmi mai rămâne de mâncat? – Egoismul acesta va face din tine un căpcăun. Dacă mănânc, ce îmi mai rămâne de dat? – Dărnicia aceasta va face din tine regele zeilor. (Santideva) Lăcomia tuturor este paznicul cel mai vigilent împotriva lăcomiei unui singur ins. (Balzac) Mulţumesc destinului că m-a făcut să mă nasc sărac. Sărăcia mi-a fost o prietenă binefăcătoare; m-a învăţat adevăratul preţ al bunurilor utile vieţii, pe care altfel nu l-aş fi cunoscut; scutindu-mă de apăsarea luxului, m-a consacrat artei şi frumuseţii; m-a păstrat cuminte şi curajos. (France) Sărăcirea lor bruscă le-a deschis ochii pe care bogăţia îi ţinuse închişi. (Giovanni Boccacio) Omul are nevoie de puţin pe lumea aceasta şi de acest puţin nu are nevoie multă vreme. (Goldsmith) Când suntem tineri, adesea suntem săraci, sau încă n-am dobândit nimic; sau nu s-au ivit moşteniri; devenim bogaţi şi bătrâni în acelaşi timp: atât de rar pot oamenii să reunească toate avantajele; şi dacă unora li se întâmplă aceasta, nu-i nici un motiv să fie invidiaţi: (ei) au de ajuns de pierdut prin moarte, pentru a merita să fie compătimiţi. (La Bruyere) Să nu invidiem la un anumit soi de oameni marea lor bogăţie: ei o au legată de sarcini care nu ne-ar conveni; pentru ca s-o dobândească, ei au pus în joc liniştea, sănătatea, onoarea şi conştiinţa lor: e prea scump şi nu-i nimic de câştigat dintr-un astfel de târg. (La Bruyere) Banul duce la destrămarea imperiilor şi la prăbuşirea cetăţilor. (Miron Costin) Cel care se satură de a fi sărac şi care dă ascultare dorinţei de îmbogăţire, începe de asemenea să se sature de a fi un om de treabă. (Oxenstierna) Bogăţiile se dobândesc prin muncă, osteneală, înşelăciune, camătă şi prin mii de alte căi asemănătoare; şi posesiunea lor e inseparabilă de avariţie, teamă, nelinişte, robie, curse ale aproapelui şi, în fine, de o despărţire crudă în ceasul morţii. (Oxenstierna) Kilon spunea că aurul se încearcă prin foc, iar omul prin aur. (Pascal) Eu consider ca o nenorocire tot ce se dobândeşte cu trudă, se posedă tremurând şi se pierde cu durere. (Regnier) Împarte toate cu fratele tău şi nu zice că sunt ale tale, căci dacă sunteţi părtaşi la cele nemuritoare, cu atât mai mult la cele muritoare. (Epistola către Diognet) Spiritul egoist al comerţului nu cunoaşte hotare şi nu are vreo pasiune sau vreun principiu decât acela al câştigului. (Thomas Jefferson – preşedinte SUA 1743-1826) Mânia – blândeţe Cel cu înfăţişare blândă poate fi alăptat chiar de o leoaică. (arab) Vorbele blânde sunt cătuşe pentru inimi. (arab) Dacă taci, îţi vei putea stăpâni mânia. (arab) S-ar putea să ai un frate care nu este născut de mama ta. (arab) Băţul e arma celui slab. (arab) Începutul mâniei este nebunia iar sfârşitul ei e regretul. (arab) Am repezit securea asupra arborelui, iar el a zis: “Loveşte, coada securii e din mine!” (arab) Ura distruge cetatea. (armean) După o mare ură va rămâne întotdeauna o ură mică. (chinez) A reuşi să-ţi stăpâneşti un moment de mânie înseamnă a-ţi scuti un secol de remuşcări. (chinez) Cine se răzbună pentru un mic afront, va avea parte de unul mai mare. (chinez) Apa nu stă pe munţi nici răzbunarea într-o inimă mare. (chinez) Omul stăpân pe sine n-are nevoie de alt stăpân. (chinez) A-ţi stăpâni o clipă de mânie înseamnă a evita un secol de regrete. (chinez) A ierta duşmanul nu e fapta unei firi slabe! (chinez) Cine ştie să-şi stăpânească inima posedă plinirea tuturor învăţăturilor. (egiptean) Cine vrea să fie înţelept să imite lemnul de santal care parfumează securea care-l răpune. (indian) Arborele adăposteşte sub frunzele sale omul care îl va doborî. (indian) E greu să mai strângi la loc apa vărsată. (indochina) Ceaiul şi orezul reci sunt acceptabile; insuportabil este privirea şi cuvântul rece. (japonez) Chipul binevoitor este cheia pentru uşile închise. (persan) O mână blândă conduce elefantul cu un fir de păr. (persan) Prea multă severitate produce ură. (persan) Cu blândeţea scoţi şi şarpele din gaura lui. (persan) Tigrul se îmblânzeşte cu mângâieri nu cu băţul. (persan) Gâlceava e ca mărul încărcat cu fructe: cum îl scuturi, cum îţi cad merele în cap. (persan) Tirania se întoarce asupra copiilor tiranului. (persan) Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă. (român) Omul, la mânie, cade-n nebunie. (român) Biruieşti mânia când taci. (român) Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta. (român) Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti. (român) Când în mânie te afli, opreşte-te din orice lucru. (român) Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare. (român) Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări. (român) Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui. (român) Omul vesel este ca soarele: luminează acolo unde intră. (turc) Stăpânul prea aspru are sclavi nesupuşi. (turc) Sângele nu se spală cu sânge ci cu apă. (turc) O faţă surâzătoare este ca un fistic înflorit. (turc) Omul încântător răspândeşte florile în afară şi păstrează ghimpii pentru el . (turc) Omul politicos învaţă politeţea de la cel care nu o are. (turc) Blândeţea cuvintelor rostite la timpul potrivit a câştigat acolo unde violenţa ar fi pierdut. (Apollonios din Rhodos) Oricine poate fi mânios, căci e lucru uşor; dar să te mânii pe persoana indicată, în gradul potrivit, la timpul potrivit, pentru pricina potrivită şi în felul potrivit – aceasta nu se află în puterea oricui şi nici nu e uşor. (Aristotel) Există două lucruri contrare deliberării înţelepte: graba şi mânia. (Diodorus din Atena) Violenţa generează de obicei violenţă. (Eschil) Cel ce loveşte va fi lovit, cel ce ucide va ispăşi. (Eschil) Mânia este o scurtă nebunie. (Horatius) Binefacerile înfăptuite fără întârziere sunt cele mai binevenite. Orice binefacere târzie devine inutilă şi nu-şi mai justifică numele. (Lucian) Fii bun chiar cu un om răuvoitor; este preferabil să astupi botul câinelui cu o îmbucătură. (Muslah-al-Din Saadi) Darurile cuceresc pe oameni şi pe zei. Până şi Jupiter este împăcat prin daruri. (Ovidius) O dispoziţie sufletească bună într-o situaţie rea face ca răul să fie pe jumătate. (Plautus) Armele stârnesc armele. (Plinius) Dorinţa greu de înfrânat prin (însăşi) natura (ei) devine cu neputinţă de înfrânat, când mai e susţinută şi de bogăţie. (Plutarchus) La mânie nimic nu este mai potrivit ca tăcerea. (Sapho) Adesea ceea ce se dă este neînsemnat, (dar) ceea ce rezultă de acolo este mare. (Seneca) El nu ia totul în rău, nici nu caută pe cine să învinuiască de o întâmplare şi greşelile oamenilor le atribuie mai degrabă soartei. Nu răstălmăceşte vorbele nici privirile: tot ce se întâmplă, el atenuează, dându-i o interpretare binevoitoare. (Seneca) Cel mai puternic leac împotriva mâniei este amânarea. (Seneca) Când se poate apela la violenţă, nu mai e nevoie de nici un proces. (Thucydide) Cei care distrug fericirea altora în folosul propriu sunt diavoli în chip de om; dar cei care distrug fără folos fericirea altora nu mai ştim cum să-i numim. (Bhartrhari) Cine nu rosteşte vorbe de ocară, nici nu pune pe altul să spună, cine, atunci când e lovit nu loveşte la rândul său, nici nu pune să lovească, cine nu vrea să ucidă chiar şi pe un ticălos, pe acela îl doresc zeii să vină la ei. (Bohtlingk) Şi unui duşman, când vine în casă, trebuie să i se dea ospitalitatea obişnuită; copacul nu refuză umbra sa nici celui care vine să-l taie. (Hitopadeca) Cei buni au milă chiar şi de fiinţele rele; luna nu-şi opreşte lumina (nici chiar) în casa unui paria. (Hitopadeca) Lumea aceasta aparţine celor blânzi şi celor blânzi le aparţine (şi) lumea cealaltă. (Mahabharata) Priveşte pe fiecare în tine şi pe tine în fiecare, şi încetează de a vedea (pretutindeni) deosebire! (Mohamudgara) Cine-şi biruie mânia, acela biruie întreaga lume. (Somadeva) Cel care se-ntristează când vede fiinţe întristate, sau se bucură la vederea unor fiinţe vesele, acela cunoaşte legea supremă. (Vikramacarita) Există vreo regulă care poate să te conducă întreaga viaţă? Să iubeşti: ceea ce nu vrei să ţi se întâmple ţie, să nu faci altuia. (Confucius) Când te răzbuni, te comporţi ca un om care muşcă un câine doar pentru că şi câinele l-a muşcat pe el. (Austin O’Malley) Cele mai multe rele nu vin de pe afară, / Nu le aduc străinii, ci ni le face toate / Un pământean d-ai noştri , o rudă sau un frate. (Alexandrescu) Mânia este, fără îndoială un fel de înjosire, după cum apare limpede în slăbiciunea acelora la care domină: copii, femei, bătrâni, bolnavi. (Bacon) Cel ce se străduie să se răzbune îşi păstrează rănile deschise. (Bacon) Răzbunându-te, te faci egalul adversarului; iertându-l, te arăţi superior lui. (Fr. Bacon) De la învinuire la dorinţa de răzbunare nu este decât un pas. (Balzac) Ura nu calculează, nu cugetă niciodată şi refuză să vorbească limba raţiunii. (Balzac) Niciodată nu trebuie să te baţi cu un porc în groapa cu nămol; te murdăreşti şi, chiar dacă învingi n-ai nici o satisfacţie pentru că lui îi place. (Cyrus Ching) Nici un om nu poate transforma un tigru într-un pisoi zdobindu-l. Concilierea nu se realizează cu duritate. Nu poţi ajunge la o cale raţională cu o bombă incendiară. (Franklin Delano Roosvelt, preşedinte SUA, 1882-1945) Cine nu iubeşte pe nimeni este nevoit să înveţe să linguşească. – avem nevoie de iubire în viaţă sau cel puţin de aparenţa ei. (Goethe) Marea este la fel de adâncă pe vreme calmă, ca şi pe furtună. (John Donne) Cel ce-a învins prin forţă/ şi-a învins duşmanul doar pe jumătate. (John Milton) Războiul este o confruntare care constă în a determina valoarea forţelor morale şi fizice cu ajutorul acestora din urmă. (Karl von Clausewitz) Nu întuneca cerul altora cu supărarea ta. (N. Iorga) Când urăşti pe cineva este ca şi cum ai înghiţi otravă ca să-ţi moară duşmanul. (Malachy McCourt) Mânia este ca focul: nu se poate stinge decât atunci când e scânteie. După aceea e târziu. (Papini) O diplomaţie adâncă trebuie adesea să ia înfăţişarea celei mai extreme simplităţi, după cum uneori curajul se înfăţişează sub aparenţa unei timidităţi modeste. (Scott) A înţelege tot, înseamnă a ierta tot. (Stael) Fiecare lucru are două toarte: una prin care este uşor de purtat, alta prin care este greu de purtat. Dacă fratele tău îţi face nedreptate, nu considera în acest caz că te-a nedreptăţit, căci aceasta este toarta prin care lucrul este greu de susţinut. Mai degrabă gândeşte că-ţi este frate, că aţi fost crescuţi împreună; astfel vei apuca răul de toarta de care poate fi uşor de purtat. (Epictet) Milostenie Felul cum dai preţuieşte mai mult decât ceea ce dai. (Corneille) Cine dă iute, dă de două ori. (Syrus) Dăruirea averii sale este o foarte mare asceză în (această) existenţă. (Somadeva) Cel mai important şi cel mai greu este să dai; ce te costă să mai adaugi şi un zâmbet? (La Bruyere) Ce am cheltuit, am pierdut; ce am avut, am lăsat altora; dar ce am dat, încă mai este al meu. (La Oxenstierna) Este cert că bunurile pe care le dă în pomeni şi-n opere de caritate sunt unicul lucru pe care omul îl poate socoti ca al său din tot ce posedă aici pe pământ; căci la moarte el trebuie să părăsească tot restul şi nu poate lua cu el decât faptele bune. (La Oxenstierna) Mândria – smerenia Spune-i celui pe care-l vezi călare pe un măgar: “O, domnule! Ce fericit trebuie să fie calul dumneavoastră!”(arab) Nu ridica vocea şi coboară-ţi pleoapele, fiindcă dacă ar fi vocea cea care ar hotărî în viaţă, un măgar ar clădi cu zbieretele sale două case într-o zi. (arab) Iertarea este cea mai aleasă floare a victoriei. (arab) Să nu reproşezi, fiindcă reproşul duce la acuzare, acuzarea e soră cu cearta, cearta e soră cu duşmănia şi duşmănia e mamă cu înstrăinarea. (arab) Dorinţa de a fi lăudat este începutul pieirii. (arab) Dacă vă întâlniţi cu oameni care vă laudă; aruncaţi-le cu praf în faţă. (arab) Dacă pretinde că e leu de ce latră atâta? (arab) Ţine minte fapta bună care ţi s-a făcut demult şi uită fapta bună pe care ai făcut-o curând. (arab) Cine are un cucui pe frunte ar trebui ca din când în când să mai dea cu mâna pe deasupra lui. (arab) Când Allah vrea să distrugă o furnică, face să-i crească aripi. (arab) Moartea unei fapte bune este a vorbi despre ea. (arab! Nu există însuşire mai frumoasă ca modestia. (arab) Frunzele veştede nu urâţesc arborele frumos. (arab) Cununa bărbăţiei este modestia. (arab) Când calul ajunge îngâmfat să nu uite că ovăzul îl datorează boului. (arab) E câte un soi de laudă mai urâtă decât ocara. (armean) Măgarul lăudat se împotmoleşte în noroi. (armean) Cui i-am zis că mi-e drag ca ochii din cap, mi-a scos ochii. (armean) Când intri în turmă, sărută fruntea măgarului. (armean) Vulpea fudulă cade cu toate picioarele în cursă. (armean) Dacă trei oameni sunt o inimă, pământul galben se preface în aur, dacă trei oameni sunt trei idei, chiar aurul se transformă în praf. (chinez) Mai bine arată-ţi generozitatea în casa ta decât să mergi departe pentru a aprinde tămâie. (chinez) Înţeleptul nu se întristează că nu e cunoscut de oameni, el se întristează că nu cunoaşte oamenii. (chinez) Nu te face frumoasă cu cerceii alteia; dacă ţi se vor smulge cerceii, îţi vei pierde şi urechile! (chinez) Noroiul ascunde rubinul dar nu-l poate murdări. (chinez) Numai cu ochii altora îţi poţi vedea cu adevărat defectele. (chinez) În copacul înalt vântul bate mai puternic. (chinez) Dacă obţii onoruri, gândeşte-te la ruşine; dacă eşti sănătos, gândeşte-te la durere. (chinez) Cine contează pe forţa sa nu obţine totdeauna victoria; când arborele ajunge puternic, atunci este doborât. (chinez) Cine mă laudă îmi este duşman; cine mă dojeneşte mă învaţă. (chinez) Cine îşi dă averea pentru a dobândi o dregătorie va ajunge să doarmă în drum. (egiptean) Chiar dacă tu eşti vânt nu uita că uraganul este mai puternic decât tine. (egiptean) Atunci când calci pe coada altuia, crezi că stai pe vată; când altul te calcă pe coadă, ţipi si-l ocărăşti. (indian) În satul cu capre behăie; în satul cu bivoli, mugeşte. (indian) Să roşeşti pentru defectele pe care le ai, nu pentru că va trebui să ţi le îndrepţi. (indian) Mai bine să fii furnică şi să mănânci zahăr, decât să fii elefant şi să mănânci lemne. (indian) Toate statuile de zei au paie înăuntru. (indian) Să nu lauzi în faţă, să nu bârfeşti în spate. (indian) Licuricii se laudă cu lumina lor când nu răsare nici soarele, nici luna; pisica cât este ea de curajoasă când tigrul se întoarce în pădure. (indian) Sita îi spune acului: “Ai o gaură în coadă”. (indian) Aurul nu face zgomotul pe care-l face arama. (indian) Dacă vrei să presari ghimpi pe drumul altuia, ai grijă să umbli încălţat. (indian) Omul bun vede binele peste tot; omul rău – nicăieri. (indian) Cine se arată prea plin de el e gol pe dinăuntru. (indochina) Era lăudată splendoarea cozii de păun în faţa păsărilor adunate: “dar priviţi-i picioarele, ascultaţi-i ţipetele!”- strigau ele. (japonez) Nu trebuie să existe intimitate fără politeţe. (japonez) Într-o rochie frumoasă şi maimuţa este atrăgătoare. (japonez) Zăpada nu rupe niciodată ramurile sălciei. (japonez) Aurul şi în gunoi străluceşte. (japonez) Şi maimuţa mai cade din copac. (japonez) Oceanul nu dispreţuieşte nici cele mai mici râuri. (japonez) Racul cel mare le impune celor mici să meargă drept.(malaez) Să nu râdă frunza de sus când cade frunza de jos. (malaez) Cu cât spicul de orez are mai multe boabe, cu atât se apleacă mai mult; cu cât este mai gol, cu atât stă mai ridicat. (malaez) Acolo unde nu există uliu, lăcusta spune: “Eu sunt uliu!” (malaez) În ce loc ar putea fi fericit cel care nu e preocupat decât de el însuşi? (malaez) Toba face mult zgomot fără să ştie că este goală pe dinăuntru. (malaez) Politeţea este o monedă care îl îmbogăţeşte nu pe cel care o primeşte, ci pe cel care o cheltuieşte. (persan) Şi un voinic poate să cadă la pământ din pricina unei coji de pepene. (persan) Aşează-te acolo de unde să nu te scoale nimeni. (persan) Şi ceapa se crede în rândul fructelor. (persan) La moară nu se iscă gâlceavă până nu se spune: “Eu sunt primul, tu eşti după mine”. (turc) Cine se place pe sine nu poate să-i placă pe alţii. (turc) Chiar dacă lemnul este strâmb, focul tot drept iese. (turc) Un cui salvează o potcoavă; o potcoavă salvează un cal. (turc) Cine râde de spân trebuie să aibă barba neagră. (turc) Sărutând mâna buzele nu se tocesc. (turc) Un salut respectuos face o plăcere deosebită. (turc) Cheia mică descuie uşa mare. (turc) Nu e o ruşine să nu ştii, e ruşine să nu întrebi. (turc) Cireaşa a făcut viermi fiindcă prea se mândrea cu frumuseţea ei. (turc) Broasca ţestoasă spuse privindu-şi carapacea: “Ce palat mare am eu!” (turc) Cel mai bine pentru înţelept este să nu pară înţelept. (Aeschylus) Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăţi din cauza ambiţiei. (Aristoteles) Uitarea defectelor proprii dă naştere la îndrăzneală. (Democritus) Eu cred că cel căruia i se face un bine este dator să-şi aducă aminte toată viaţa; iar cel care-l face, să-l uite îndată, dacă vor, unul să facă o faptă lăudabilă iar celălalt să nu săvârşească o faptă vrednică de un om mic la suflet; iar a aminti şi a vorbi de propriile servicii este aproape la fel ca a le reproşa. (Demosthenes) Înşişi filozofii pun numele lor chiar pe operele în care tratează despre dispreţul gloriei. (Cicero) E la fel de periculos să-i dai unuia ce şi-a ieşit din minţi o sabie, ca şi unui ticălos puterea. (Euripide) Cel care dorea onoruri excesive şi căuta averi prea mari pregătea etaje numeroase pentru turnul înalt, pentru a cădea de mai sus şi pentru ca prăbuşirea în ruine să fie mai grozavă. (Iuvenalis) Când fericirea ta este mare, nu te încrede prea mult în ea, nici nu ne dispreţui pe noi cei săraci, ci arată-te mereu vrednic de fericirea ta. (Menander) Dacă mi-aş îngădui să spun că sunt oarecum mai înţelept decât alţii, pentru atâta numai sunt mai înţelept, că nefiind în stare să cunosc îndeajuns cele din Hades, nici nu susţin că le cunosc. Mărturisirea propriei ignoranţe are o valoare teoretică, mai întâi fiindcă înlătură falsa ştiinţă, apoi fiindcă formulează o problemă, în fine pentru că fixează limita de unde cercetarea trebuie să păşească mai departe. Buna-credinţă modestă este fundamentul ştiinţei şi condiţia ei etică. (Platon) Nimeni nu-i în stare să se ridice prin el însuşi: trebuie să-i întindă mâna cineva, să-l scoată cineva. (Seneca) Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar şi cei care au fost. (Seneca) Dacă ai învăţat să asculţi, te vei pricepe să comanzi. (Solon) Dorinţa de glorie este ultima pe care o leapădă chiar şi înţelepţii. (Tacitus) Coţofanele nu trebuie să se ia la întrecere cu privighetorile. (Teocrit) Nu există lucru cât de uşor, care să nu fie greu, dacă-l faci fără voie. (Terentius) Unul din marele defecte ale oamenilor este de a dori să servească drept pildă altora. (Meng Tseu) Învăţătura, care (de obicei) face să dispară îngâmfarea şi alte (defecte), produce îngâmfare la cel cu minte puţină; după cum lumina zilei, care (de altfel) trezeşte vederea, orbeşte bufniţele. (Pancatantra) Beţia domniei este cea mai rea; căci cel îmbătat de (beţia) domniei nu se trezeşte până ce cade. (Mahabharata) Omul să nu meargă înaintea trupei; dacă întreprinderea izbândeşte, câştigul este comun; dacă însă se iveşte nereuşita, este omorât conducătorul. (Hitopadeca) Faima este asemenea unui râu care susţine lucruri uşoare şi umflate, dar îneacă lucruri grele şi solide. (Bacon) Aşa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decretează că este greşeală sau nebunie. (Balzac) Când un vultur se prăbuşeşte, cine ştie în ce văgăună se va opri; tot aşa, prăbuşirea unui om mare se măsoară după înălţimea unde ajunsese. (Balzac) Nu este nevoie decât de o linguşeală ca să ne treacă durerea de cap. (Balzac) Când orgoliu conduce căruţa, tot drumul are numai gropi şi hârtoape.. (Bisanne de Soleil) Când un om neînsemnat ajunge la o situaţie înaltă, el se prăbuşeşte uşor. (Dandin) Popularitatea e ca şi vântul; te ridică în sus, dar nu te menţine la înălţime. (Félicité Lamennais) Mulţi suportă cu uşurinţă munci grele, când nu sunt constrânşi, munci care li s-ar părea penibile, dacă ar fi siliţi să le facă. (Freidank) Niciodată nu suntem mai îndepărtaţi de scopul dorinţelor noastre, decât atunci când ne închipuim că-l posedăm. (Goethe) Cine îmi suportă greşelile devine stăpânul meu, chiar dacă îmi este servitor. (Goethe) Cel mai mare Străin pe lumea aceasta a fost acela care a venit s-o mântuiască. (Goldsmith) Oriunde e geniu, acolo-i (şi) mândrie. (Goldsmith) Unii ar fi înţelepţi dacă n-ar crede că sunt. (Gracian) Orgoliul este în noi ca o fortăreaţă a răului. (Hugo) Falsa modestie este ultimul rafinament al vanităţii. Modestia este pentru merit cea ce sunt umbrele pentru chipurile dintr-un tablou. Ea dă meritului puterea şi relieful. (J. de La Bruyère) Falsa modestie este ultimul rafinament al vanităţii. (La Bruyere) Sclavul n-are decât un stăpân; ambiţiosul are atâţia stăpâni câţi oameni îi pot fi de folos carierei sale. (La Bruyere) Acelaşi orgoliu care ne face să criticăm defectele de care ne credem scutiţi ne face să dispreţuim însuşirile bune pe care nu le avem. (La Rochefoucauld) Amorul propriu este cel mai mare dintre toţi linguşitorii. (La Rochefoucauld) De regulă, este mai bine să meriţi cinstirea fără să o capeţi decât să te bucuri de ea fără să o meriţi. (M. Twain) Trufaşul nu poate fi recunoscător; el crede totdeauna că a meritat mai mult. (Nicolae Iorga) Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie. (Oxenstierna) Un om pe care norocul l-a înălţat sus de tot, nu cade niciodată uşor. (Oxenstierna) Ambiţia oricărui om se umflă pe măsură ce-i creşte puterea. (Oxenstierna) Se pare că orice om are câte o ambiţie, dacă nu pentru înţelepciune, cel puţin pentru fleacuri; el caută să se facă faimos, dacă nu prin bunul simţ, atunci prin nebunie. (Oxenstierna) A afecta calităţi şi talente pe care nu le avem înseamnă a obliga pe ceilalţi să observe ridicolul şi defectele pe care le putem avea. (Oxenstierna) Graba ce o arătăm de a sfătuia pe alţii este un semn al încrederii ce o avem în capacitatea noastră. (Oxenstierna) Cel care se crede înţelept şi care îngăduie să i se dea această însuşire, are de-acuma defectul acesta în plus faţă de alţii. (Oxenstierna) Un gospodar îşi vântura grâul de pleavă. În vreme ce grăunţele îi cădeau la picioare, pleava zbura dusă de vânt. Şi pleava batjocorea grăunţele ce cădeau: „Ce inerţie în voi, ce lipsă de entuziasm! Pe voi vă cheamă pământul, noi însă zburăm!” (Lucian Blaga) După ce apune soarele orice licurici crede că el e locţiitorul. (L. Blaga) Mărimea nu se sfiieşte să meargă cu puţinătatea. Mediocritatea se ţine deoparte. (Tagore) Orice putere excesivă piere prin însăşi excesul ei. (V. Mitrea) Cel mai mare rău pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face slabi în resurse şi ambiţioşi. (Vauvenargues) Pentru-a cânta, / Privighetoarea/ Deschide doar un cioc micuţ. (Yosa Buson) Lenevia – osteneala Amână pe mâine odihna, nu şi munca. (arab) Munca deschide porţile speranţei. (arab) Praful muncii este mai bun decât şofranul trândăviei. (arab) Cine vrea un păun îşi dă osteneala de a merge până în India. (arab) Braţul sănătos şi viguros, dacă nu munceşte va fi tăiat din umăr. (arab) Perseverenţa asigură succesul. (arab) Perseverenţa îi aduce omului şi rău şi bine. (arab) La orice lucru începutu-i greu. (armean) Trebuie să baţi la şapte uşi pentru a ţi se deschide una. (armean) Pisica care pândeşte şoarecele preţuieşte mai mult decât leul care leneveşte. (armean) A voi este pe jumătate a face. (armean) Munca este ca şi măgarul: trebuie s-o împingi ca să meargă. (armean) Câinele când este în culcuş latră la puricii lui; cel care vânează nici nu-i simte. (chinez) O idee care nu merge mai departe de ochi şi de urechi, seamănă cu o masă servită în somn. (chinez) Ţiglele care feresc de ploaie au fost făcute pe vreme bună. (chinez) Trebuie făcut repede ceea ce nu ne presează pentru a putea face încet ceea ce ne presează. (chinez) Dacă vara te plimbi o zi, iarna flămânzeşti zece. (chinez) Teme-te că omul trândav nu va ara, dar nu te teme că pământul galben nu va rodi. (chinez) Viitorul unui an depinde de primăvară; viitorul unei zile, de ora 5 dimineaţă. (chinez) Dacă pierzi vremea când este soare, vei usca orezul noaptea la lumina licuricilor. (chinez) Cine nu are de treabă dă de treabă altuia. (chinez) Cine pescuieşte este ud, cine vânează este iute de picior. (chinez) Cuvântul nu este decât spumă care pluteşte pe apă; munca este o picătură care găureşte. (chinez) Pământul nu leneveşte dacă este muncit. (chinez) În ştiinţă principal este să socoteşti, în lucrarea pământului, să te scoli devreme. (chinez) Mai bine să munceşti fără plată decât să stai fără muncă. (indian) Cea mai mică muncă duce la orez cu unt. (indian) Cu apa trupului se scoate apa puţului. (indian) Calităţile nu cad din cer; trebuie să ţi le însuşeşti. (indian) Şi piatra se sparge dacă o loveşti mereu. (indian) Dacă laşi pe mâine, ai multe de făcut. (indian) Omul trândav se pricepe la trei lucruri: să mănânce, să doarmă şi să se supere. (indian) Insecta liniştită străpunge zidurile cetăţii. (japonez) Nimeni nu se împiedică stând întins în pat. (japonez) Dacă arunci sămânţa în lac, nu aştepta să răsară. (malaez) Pentru a clădi înalt trebuie să sapi adânc. (mongol) Somnul nu-ţi umple căuşul palmei. (persan) Dă-i de lucru leneşului ca să-ţi dea sfaturi. (turc) Cine munceşte se cunoaşte după mână şi cine învaţă, după limbă. (turc) Munca înseamnă o zi scurtă şi o viaţă lungă. (turc) Calul care aleargă bine îşi sporeşte singur nutreţul. (turc) Cui îi fierbe creierul în august, îi fierbe cazanul iarna. (turc) Piatra care se rostogoleşte din loc în loc nu prinde muşchi. Tot ce-i căutat este găsit, dacă nu te laşi biruit şi nu fugi de osteneală. (Alexis) Oamenii dobândesc o calitate anumită acţionând constant în acelaşi mod. (Aristotel) Dacă nu-i deprinzi pe copii să muncească, nu vor învăţa nici să citească, nici să scrie, nici muzica, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde întreaga virtute a omului: respectul izvorât din exercitarea tuturor învăţăturilor de mai sus. (Democrit) Nu poţi fi fericit, dacă nu te osteneşti. (Euripides) Să nu rămână nimic neîncercat, căci nimic nu vine de la sine, ci totul se realizează prin încercare. (Herodotus) A făcut treaba pe jumătate cine a început. (Horatius) Cine începe are jumătatea înfăptuită. (Horatius) Totul se poate găsi, dacă nu fugim de osteneala de care-i legată căutarea. (Philemon) Eu îi socotesc fericiţi pe aceia cărora le-a fost dat de către zei fie să săvârşească fapte vrednice de a fi scrise, fie să scrie lucruri demne de a fi citite; însă cei mai fericiţi sunt aceia cărora (le-a fost dat) şi una şi alta. (Plinius) E nevoie numai de a începe; restul îl va aduce la îndeplinire situaţia. (Sallustius) Efortul dă puteri sufletelor alese. Dacă vei fi stăpân pe ziua de zi, vei depinde mai puţin de ziua de mâine. Seneca) Pentru ca să reuşească o dată un lucru al cărui rezultat este nesigur, trebuie să fie încărcat adesea. (Seneca) Dintr-o luptă mică nu rezultă o glorie mare. (Sophocles) Ceea ce se caută, poate fi găsit; dar ceea ce se neglijează, scapă. (Sophocles) Nu-i nimic atât de greu, încât să nu poată fi găsit prin căutare. (Terentius) Cel cumpănit la vorbă, statornic la faptă, iute la îndeplinire, tare în silinţă, neabătut şi potolit, acela este vrednic de fericire. (Cuksaptati) O faptă bună sau rea aşteaptă timpul când va rodi. (Kusumadeva) Omul să caute să dobândească cea ce nu are, să păstreze cu grijă ceea ce are, să sporească ceea ce păstrează şi să dăruiască ceea ce a sporit celor care merită. (Manu) Mai presus de neştiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei care reţin; mai presus de cei care reţin sunt cei care înţeleg; mai presus de cei care înţeleg sunt cei activi. (Manu) Cine se codeşte atunci când are de făcut o treabă ce trebuie îndeplinită iute, pe acela se mânie zeul şi-i pune piedici la înfăptuirea ei . (Pancatantra) Cel energic dobândeşte fericirea, chiar când e singur şi fără sprijin. (Somadeva) Totdeauna fericirea se dobândeşte după multe piedici. (Somadeva) Gândurile bune sunt abia puţin mai bune decât visurile bune, afară numai dacă nu sunt puse în acţiune. (Bacon) Numai perseverenţa duce la izbândă. (Balzac) Munca, forţa progresivă şi acumulatoare poartă dobânzi ca şi capitalul, şi în însuşirile ei şi în rezultatele ei. Cine refuză plăcerile pure ale activităţii cinstite nu mai poate simţi decât plăcerile teribile ale viciului. (Ch. Baudelaire) Mai bine să te consumi decât să rugineşti. (D. Diderot) Nimeni nu predică mai bine decât furnica, şi ea nu are glas. (Benjamin Franklin) Totul atârnă de la un început foarte mic. (France) Să înălţăm un templu/ cultului mediocrităţii./ Să nu facem nimic pe jumătate,/ dacă poate fi făcut pe sfert. (Francis Scott) Un exemplu nobil face uşoare faptele anevoioase. (Goethe) Cel ce poate, acţionează. Cel ce nu poate, îi învaţă pe alţii. (George Bernard Shaw) Nimic nu se îndeplineşte în lume fără pasiune. (Georg Wilhem Friedrich Hegel) Trăiesc cu-adevărat acei ce luptă. (Hugo) Plictisul a venit pe lume odată cu lenea; ei îi datorăm în bună parte faptul că oamenii umblă după plăceri, după joc etc. căruia îi place munca se mulţumeşte cu sine însuşi. (La Bruiére) Când ai de făcut o lucrare, nu te gândi mereu la întregimea ei; execută fragmentul care-l ai în faţă şi, când ai terminat cu el, mergi mai departe. (Lichtenberg) Pe când paraziţii societăţii ar fi în stare să-şi numească şi respiraţia o „muncă”, celor aleşi chiar munca cea mai grea li se pare tot atât de puţin „muncă”, ca respiraţia sau bătaia inimii. (Lucian Blaga) Oamenii sunt totdeauna duşmanii întreprinderilor în care văd dificultăţi. (Macchiavelli) Munca îi oboseşte chiar şi pe măgari. (Mateo Aleman) Pământul este mereu îngheţat pentru porcul leneş. (Peder Laale) Dacă odihna nu este şi ea oarecum muncă, atunci devine numaidecât plictiseală. (Renard) Există oameni care au luat o hotărâre bună şi apoi se odihnesc pentru a nu o executa. (Renard) Experienţa se capătă prin străduinţă şi osteneală. (Schopenhauer) Cea mai fantomatică dintre irealităţi, omul care nu lucrează. (Shaw) Munca îndepărtează de noi trei mari rele: urâtul, viciul şi nevoia. (Voltaire) Cuvintele te învaţă, exemplele te pun în mişcare. Jnepenii ne învaţă cum se poate supravieţui marilor vânturi ale plictiselii: te răsuceşti în tine şi te prinzi temeinic, prin zeci de rădăcini, de locul unde te-ai stabilit. Vorbăria – tăcerea Cel care vorbeşte de lucruri care nu-l privesc, aude ce nu-i place. (arab) O singură vorbă poate să-ţi răpească fericirea. (arab) Omul cel mai stăpân pe sine este acela care poate să păstreze tainele. (arab) Cine se grăbeşte să răspundă gândeşte puţin. (arab) Struneşte-ţi limba pentru a-ţi păstra trupul nevătămat. (arab) Limba este o fiară; dacă-i dai drumul te sfâşie. (arab) Limba este calul tău; dacă o struneşti te va menţine în şa, dacă nu, te va trânti. (arab) A fost scuipat capul unui peşte şi el a spus: “Marea întreagă nu a putut să mă spele!” (arab) Lătratul câinelui nu opreşte norii. (arab) Acela care ascultă este părtaş cu cel care vorbeşte de rău. (arab) Cel care trece oamenii prin ciur va fi trecut de ei prin sită. (arab) Nenorocirea omului este între fălcile lui. (arab) Dacă asculţi, foloseşti tu; dacă vorbeşti, se folosesc alţii. (arab) Dacă eşti întrebat: “Ai văzut un măgar alb?” răspunde: “N-am văzut nici negru nici alb”. (arab) Boala vorbirii este minciuna. (arab) Celui recunoscut pentru sinceritatea sa îi este crezută şi minciuna pe când cel mincinos nu e crezut nici când spune adevărul. (arab) Limba este tălmaciul inimii. (arab) Aruncă noroi pe zid, dacă nu se lipeşte, va lăsa totuşi urme. (arab) Cine vrea să spună adevărul să iasă în afara oraşului. (arab) Cuvântul oprit între buze e sclavul tău; cuvântul pronunţat fără rost e stăpânul tău. (arab) Arborele tăcerii poartă fructele păcii. (arab) Ceea ce salvează lumea este tăcerea celor insultaţi. (arab) Destinul pune două degete pe ochii omului, două pe urechile lui şi pe al cincilea pe buzele lui spunându-i: “Taci!” (arab) Tăcerea e sora amabilităţii. (arab) Limbă amuţită, viaţă liniştită. (armean) Decât să deschizi gura, deschide mai bine ochii. (armean) Vorba atât timp cât îţi este în gură e a ta; când ţi-a ieşit din gură, nu mai e a ta. (armean) Peştele se prinde cu năvodul, omul cu vorba. (armean) Celui care spune adevărul dă-i un cal pentru a se putea salva după ce l-a spus. (armean) Adevărul trebuie rostit uneori în glumă. (armean) Limba nepriceputului întotdeauna este lungă. (armean) Cu cât este mai multă lume adunată, cu atât e mai multă bârfă. (chinez) Cine se culcă bârfind se scoală calomniat. (chinez) Tăcerea e prietenul care nu te trădează niciodată. (chinez) Minciuna este ca o săritură de pe înălţimea acoperişului. (chinez) Unul a vorbit toată viaţa şi nimic n-a spus; altul a tăcut toată viaţa, dar nu a stat niciodată fără să spună ceva. (chinez) Toate calamităţile vin de la gură. (chinez) A bea o mie de pahare de vin cu un prieten e puţin lucru; a spune o jumătate de cuvânt celor care nu-ţi împărtăşesc ideile, este deja prea mult. (chinez) Un cuvânt pornit din inimă ţine cald trei ierni. (chinez) Ce-a ieşit din gura ta a intrat imediat în urechile altora. (chinez) Cine consimte uşor rareori îşi ţine cuvântul. (chinez) Cine mă vorbeşte de rău pe ascuns, se teme de mine; cine mă laudă în faţă, mă dispreţuieşte. (chinez) Limba rezistă fiindcă e moale, dinţii cad fiindcă sunt tari. (chinez) Cine se grăbeşte să vorbească minte când trebuie să răspundă. (egiptean) E de mare cinste omul care ştie să tacă. (egiptean) Mai bine ascultă cu luare aminte decât să pui întrebări prosteşti. (egiptean) Povesteşte ce ai văzut nu ceea ce ai auzit. (egiptean) Cele ce sunt în inima omului înţelept se găsesc şi pe limba sa. (egiptean) Cine nu spune nimic, nu gândeşte mai puţin. (german) Ai minţit o dată şi te vei căi şapte zile. (indian) Prostul străluceşte de înţelepciune până nu-şi deschide gura. (indian) Să spui ochilor: “Vedeţi!”, să spui urechilor: “Auziţi!”, iar gurii: “Taci!” (indian) Cine este mut trebuie să fie şi surd. (indian) După vorbă poţi să-ţi dai seama cine are pană în mână. (indian) Cine spune adevărul nu poate să mulţumească toată lumea. (indian) Cine vorbeşte mult spune şi multe minciuni. (indian) Şi înţeleptul când vorbeşte mult te plictiseşte. (indochina) Să nu înghiţi fără să mesteci; să nu scoţi o vorbă fără să gândeşti. (indochina) Sabia are două tăişuri, limba are o sută. (indochina) Să rosteşti cuvântul pe măsura celor ce te ascultă. (japonez) A spune o minciună este începutul unui furt. (japonez) Nu pune uşă la gura altuia. (japonez) Cuvintele care n-au fost spuse sunt flori ale liniştii. (japonez) Cuvântul odată rostit nu mai poate fi ajuns nici cu patru cai în galop. (japonez) Viermii tăcuţi fac găuri în pereţi. (japonez) Dacă nu spui nimic nimeni nu se va certa cu tine. (japonez) Dacă e bivol se prinde cu frânghia, dacă e om, se prinde cu vorba. (malaez) La drum ai grijă de picioare, când vorbeşti ai grijă de limbă. (malaez) O rochie prea lungă împiedică picioarele; o limbă prea lungă zăpăceşte capul. (mongol) Sare broasca dar din lac nu pleacă; înşeală mincinosul, dar de ruşine nu scapă. (mongol) Vorba trebuie de şapte ori înghiţită. (persan) Cei mai mari mincinoşi sunt cei care jură. (persan) Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege. (persan) Tăcerea îmblânzeşte mânia. (persan) Adevărul este bun la timpul potrivit. (persan) Buna înţelegere durează atât timp cât îţi ţii limba. (turc) Cine spune adevărul trebuie să stea cu un picior în şa. (turc) O oră de adevăr valorează cât 70 de ani de rugăciuni. (turc) Cine-şi pune frâu limbii îşi pune capul la adăpost. (turc) Câţi oameni n-ar rămâne muţi dacă li s-ar interzice să vorbească bine despre ei şi rău despre alţii. (turc) Tăcutul îi vine de hac flecarului. (turc) Cine este mincinos nu trebuie să fie în nici un caz şi uituc. (turc) Când cocoşul cântă înainte de vreme i se taie capul. (turc) Ascultă de o sută de ori, gândeşte de o mie de ori şi vorbeşte doar o singură dată. (turc) Înţeleptul nu spune ce ştie; prostul nu ştie ce spune. (turc) Umple piua cu boabe şi ea are să piseze (a da ocazie la calomnii). Omul mut nu are duşmani. Monahul trebuie să trăiască Evanghelia nu să o discute. Secretele sunt bine ascunse numai dacă au un singur paznic. (Abu Shakur) Cuvântul rostit trebuie să fie asemenea rubinului, mic, dar de mare preţ. Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de îndată ce l-ai rostit, el te ţine sub puterea lui. (Abu Shakur) Pata pe care o lasă o singură minciună nu poate fi ştearsă de o sută de vorbe adevărate. (Abu Shakur) Minciuna este caracteristica celor slabi. (Abolghassem Firdusi) Cel care ascultă bârfelile este mult mai vinovat decât cel care le răspândeşte. (Al Fadl Ibn Sahl) Sunt vorbe care vindecă sufletul bolnav. (Aeschilus) Cel ce spune ce-i place aude ce-i displace. (Alceu) Ce câştigă cei care mint? “că nu sunt crezuţi când spun adevărul”. (Aristoteles) Cel care ştie multe dar nu-şi poate ţine gura este asemenea unui copil cu un cuţit în mână. (Callimah) Nu există ceva mai urât decât a afirma înainte de a cunoaşte. (Cicero) Ce să ascult vorbe, când văd fapte? (Cicero) Fereşte-te în conversaţiile tale de a pomeni pe larg şi fără măsură de anumite fapte şi primejdii ale tale; pentru că, dacă ţie îţi place să pomeneşti de primejdiile prin care ai trecut, nu tot aşa le place şi celorlalţi să asculte întâmplările tale. (Epictetus) Ce vrei să-ţi spun: minciuni agreabile sau adevăruri dure? Alege! (Euripides) Pune o întrebare cuminte şi vei auzi lucruri cuminţi. (Euripide) Vorbeşte, dacă sunt cuvintele tale mai convingătoare ca tăcerea, dacă nu, taci. (Euripide) Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru că ea prezintă doi vinovaţi şi o victimă. (Herodot) Cel ce-şi drămuieşte cuvintele este o comoară. Măsurarea cuvintelor este cea mai preţioasă măsură. Dacă eşti bârfitor, în curând lumea te va bârfi şi mai mult. (Hesiod) Oricât de mari ar fi darurile, ele pier din pricina flecărelii autorului lor. (Martialis) Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu vorba. (Menander) Caracterul celui care vorbeşte convinge, nu felul în care vorbeşte. (Menandru) Mai degrabă vor ţine muritorii foc în gură, decât să păstreze un secret. (Petronius) Vorbeşte ca şi cum va trebui să dai socoteală. (Plato) Vorbirea este mai grea decât orice altă lucrare şi ea nu serveşte decât celui care o cunoaşte temeinic. (Ptahhotep) Este ruşinos să spui una şi să gândeşti alta; cu atât mai ruşinos să scrii una şi să gândeşti alta. (Seneca) Cu prea multă discuţie se pierde adevărul. (Syrus) Trebuie să avem urechea neîncrezătoare faţă de învinuiri. (Syrus) Nu te grăbi să acuzi sau să lauzi pe nimeni. (Syrus) Observă totdeauna măsura la vorbă şi la tăcere. (Syrus) Cel mai rău soi de duşmani este cel al lăudătorilor. (Tacitus) Ceva să se ascundă soţiei, ceva prietenilor şi ceva fiilor; cel înţelept să vorbească cu multă prudenţă, după ce va fi chibzuit mai întâi ce e potrivit şi ce nu. (Cukasaptati) Cine defăimează pe un om de treabă acela se pătează singur; cine aruncă cenuşă în aer, aceluia îi cade pe cap. (Kusumadeva) O persoană vrednică de stimă străluceşte vorbind, dar şi tăcând. (Lalitavistara) Să se spună adevărul; să se spună ce-i plăcut; să nu se spună ce-i adevărat, dar neplăcut; nici ce-i plăcut, dar neadevărat. (Manu) Cine nu prinde ceea ce s-a spus o singură dată sau cine n-o spune şi el la rândul său, cine nu are un mic tezaur de vorbe de spirit şi de povestiri frumoase, ce farmec mai are conversaţia aceluia? (Pancatantra) Tăcerea este sanctuarul prudenţei. (Baltasar Gracian) Discreţia nu e totuna cu ascunderea adevărului. (Balzac) Tăcerea adâncă este filozofia sufletelor alese. (Balzac) Tăcerea intră cu nouă părţi din zece în înţelepciune. (Balzac) Aminteşte-ţi permanent că vorbele tale pot avea mai multă greutate decât crezi şi că există o diferenţă între ceea ce spui şi ceea ce se aude. (Bruce Hyland) Un om convins împotriva părerii sale continuă să aibă aceiaşi părere. (Butler) Minciunile obligă mai mult decât orice adevăr. (Camille Goemans) Precât este de folos, la vreme de trebuinţă, cuvântul cuvios, pre atât este de neputincios cuvântul aceluia care, nefiind întrebat de nimeni, tuturor dă sfat. (Cantemir) Bună parte din vorbirea meşteşugită consistă în a şti cum să minţi. (Erasmus) Nu asculta pe aceia care vor discuta în mod subtil despre bine şi despre rău. Nu te lăsa impresionat de frumuseţea şi de fineţea vorbelor lor. Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în virtute. (France) Un dialog nu duce la nimic dacă planurile de gândire nu coincid. (G. Călinescu) Printr-o singură minciună se pierde întreaga reputaţie a integrităţii. (Gracian) Rezerva este o dovadă sigură a înţelepciunii. Limba este un animal sălbatic; când a apucat să se năpustească, greu o mai pui în lanţuri. (Gracian) Orice dare în vileag a unui secret este vina aceluia care l-a încredinţat. (La Bruyere) Unul din semnele mediocrităţii spiritului este faptul de a povesti totdeauna câte ceva. – forma mai înaltă a spiritului te duce la gruparea faptelor, la concluzii, la generalizări. (La Bruyere) Nimic nu apasă atât ca un secret. (La Fontaine) Căci ca şi cum, dacă aţi făcut mâncăruri multe şi foarte bune şi bine mirositoare, mai târziu însă amestecaţi în ele ceva urât, toate netrebnice le faceţi, tot aşa şi în cuvinte. Dacă mai înainte aţi vorbit cuvinte cuminţi şi vrednice de laudă, mai târziu însă aţi amestecat la ele vorbărie proastă, toate le-aţi stricat şi întru nimică să fie socotite le-aţi făcut. (Neagoe Basarab) Nu merită să-ţi calci pe inimă pentru a spune adevărul unor oameni care au obiceiul de a privi cu neîncredere tot ceea ce le spui, fie că e adevărat sau nu. (M. Twain) Spune adevărul, şi atunci nu va trebui să mai ţii minte nimic. (M Twain) Ceea ce nu încredinţăm nimănui e mai secret decât ceea ce încredinţăm celui mai discret dintre toţi oamenii. (Oxenstierna) Uşurinţa de a face promisiuni şi greutatea de a le ţine sunt aproape inseparabile. (Oxenstierna) Elocinţa continuă plictiseşte. (Pascal) Dai dovadă de prostie, dacă întrerupi pe cineva care vorbeşte ca să-ţi exprimi tu părerea. (Saadi) Dă fiecăruia urechea ta, dar la puţini glasul tău. (Shakespeare) Nu da limbă gândurilor tale, nici acţiune vreunui gând nepotrivit. (Shakespeare) De copacul tăcerii atârnă fructul său, pacea. (Schopenhauer) Înfloriturile retorice în cuvântări şi în discursurile serioase, sunt ca florile albastre şi roşii presărate în grâu, plăcute celor care vin numai pentru a se distra, dar dăunătoare celui care culege profitul. (Swift) O dispută îndelungată înseamnă că ambele părţi greşesc. (Voltaire) Secretul de a fi plicticos constă în a spune totul. (Voltaire) Tot ce creează tace. Natura-şi deschide florile ei în cea mai adâncă tăcere. Numai distrugerea vrea gălăgie. – Nu e războiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe pământ? (Vlahuţă) Râs – plâns Cine râde prea mult pierde respectul celorlalţi. (arab) Gluma este ca lâna; dacă o torci prea mult se rupe. (armean) O glumă este pe jumătate ceartă. (armean) Omul cult râde din ochi, omul rău din dinţi, prostul din gât iar înţeleptul nu râde niciodată. (indian) Glumeşte, dar numai dacă tu însuţi suporţi glumele altora. (persan) Vântul aduce ploaia, gluma – bătaia. (persan) Gluma sfârşeşte rău. (turc) Cine glumeşte cu măgarul său să nu se supere dacă va fi lovit. (turc) Mai bine pierzi un prieten, decât un cuvânt de spirit. Zugrăveşte o categorie de glumeţi nestăpâniţi, amatori de succese uşoare. (Quintilian) Comicul este negaţia continuă a naturii. Natura nu este niciodată comică ; comic este ceea ce o contrazice. (Hebbel) Cei care nu sunt niciodată serioşi când sunt tineri, vor fi melancolici când vor fi bătrâni; pe când “cei care seamănă în lacrimi vor recolta în bucurie”. (Lubbock) A judeca aproapele Esop spunea că fiecare din noi poartă două desăgi; una în faţă, cealaltă în spate; în cea din faţă punem păcatele altora, iar în cea din spate pe ale noastre; de aceea nici nu le vedem. (Aesopus) Când vezi un om bun, gândeşte-te să-l întreci: când vezi un om rău, cercetează-ţi inima. (Confucius) Ei trec cu vederea frumuseţea trandafirului, în schimb se uită cercetător la spini. (Lucian) Toţi ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greşim noi înşine. (Menander) Înţeleptul îşi îndreaptă defectul privind defectul altuia. (Syrus) Un şeic văzu o desfrânată şi-i spuse: “Pari sclava vinului şi a dezmăţului” – iar ea-i dădu răspuns: “Ce par a fi, eu sunt, - dar tu, învăţătorule, eşti ceea ce pari a fi?” (Omar Khayyam) Nu vădi greşelile ascunse ale oamenilor, pentru că dezonorându-i nu-ţi faci nici o faimă bună. (Saadi) Licuricii spuneau stelelor: “Învăţaţii afirmă că lumina voastră se va stinge odată”. Stelele n-au răspuns. (Tagore) Nu-i de ajuns să descoperim lipsurile; ba nici nu avem dreptul să facem aceasta dacă nu ştim în acelaşi timp să indicăm mijlocul pentru o situaţie mai bună. (Goethe) Suntem obişnuiţi ca oamenii să-şi bată joc de ceea ce nu înţeleg şi să mârâie la ceea ce-i bun şi frumos, care adesea le e nesuferit. (Goethe) Nu insultaţi niciodată o femeie care cade! Cine ştie sub ce povară se prăbuşeşte sărmanul (ei) suflet! (Hugo) Dacă n-am avea de loc defecte nu am avea atâta plăcere să le observăm la alţii. (La Rochefoucauld) Nimic nu-i atât de uşor ca a critica; dar nimic nu-i atât de greu ca a evita noi înşine greşelile despre care credem că avem dreptul să le criticăm la alţii. (Oxenstierna) Zbir mişel, ţine-ţi mâna acoperită de sânge! De ce biciuieşti această depravată? Dezgoleşte-ţi propriul tău spate; tu ai râvnit fierbinte s-o întrebuinţezi în modul pentru care o biciuieşti. Cămătarul spânzură pe cel care înşeală. (Shakespeare) Invidia nu se poate ascunde: ea acuză şi judecă fără dovezi; ea măreşte defectele; ea are denumiri enorme pentru cele mai mici greşeli; graiul ei este plin de fiere, de exagerări şi de ofense. (Vauvenargues) Căsătoria - educaţie Însoară-te devreme ca să apuce copiii tăi să-ţi fie prieteni. (arab) Priveşte marginea stofei şi apoi cumpăr-o; priveşte mama şi apoi însoară-te cu fiica. (arab) Femeia care ştie să se supună soţului, face să se răsucească luna pe degetul ei cel mic. (arab) Soţul nu va avea decât soţia pe care o merită. (arab) Fii pulbere sub paşii mamei tale, fiindcă raiul este acolo unde calcă paşii ei. (arab) Cât timp copilul este mic, fi-i educatorul lui; când se face mare, să fi-i fratele lui. (arab) Educarea copiilor seamănă cu mestecarea unor pietre tari. (arab) Cine nu e supus părinţilor săi, nu e sincer sau credincios nici cu prietenii. (armean) Cu ochi de bătrân să-ţi iei nevastă, cu ochi de tânăr să-ţi iei cal. (armean) Bărbatul e zidul dinafară a casei iar femeia e peretele dinăuntru. (armean) Femeia îngrijită se cunoaşte după hainele bărbatului ei. (armean) Femeile sunt ca norii: când se întâlnesc, tunetele nu întârzie. (armean) Cele mai frumoase păsări se află în colivie; femeile frumoase sunt deja măritate. (chinez) Bărbatul trebuie să-şi ia o nevastă care să aibă jumătate din vârsta lui plus şapte ani. (chinez) Între căsătoriţi să nu existe duşmănie care să depăşească o noapte. (chinez) Ar însemna ca un soţ să fie foarte prost, dacă se teme de soţia lui, dar o soţie ar fi de o sută de ori mai proastă dacă nu se teme de soţul ei . (chinez) Când copiii sunt răi nu merită nici o moştenire; când sunt buni şi vrednici, nu au nevoie de nici o moştenire. (chinez) Natura a făcut ca femeia să se supună bărbatului, dar natura nu cunoaşte sclavi. (chinez) Femeia şi prostul nu iartă niciodată. (chinez) Bărbatul savant clădeşte cetăţi, femeia savantă le distruge. (chinez) Chiar şi în meseriile specifice femeilor îndrumători sunt tot bărbaţii. (chinez) Femeia cea mai lăudată este cea care nu vorbeşte nimic. (chinez) Se cer patru însuşiri unei femei: virtutea să-i umple inima, modestia să-i strălucească pe frunte, blândeţea să se arate pe buzele ei şi munca să-i ocupe mâinile. (chinez) Cu cât un soţ îşi iubeşte mai mult soţia, cu atât o face mai capricioasă; cu cât o soţie îşi iubeşte mai mult soţul, cu atât mai mult îi corijează defectele. (chinez) Nu te încrede în soţie înainte de a-ţi fi dăruit zece copii. (chinez) Dacă soţia ta este prea frumoasă, vei avea în ea pe stăpânul tău. (egiptean) Femeia care-şi cârmuieşte bine casa este o avuţie de neînlocuit. (egiptean) Nu poţi trăi liniştit dacă ai casă mare şi soţie frumoasă. (indian) Cine se însoară la bătrâneţe îşi croieşte haină nouă din stofă veche. (indian) Un om bătrân care se căsătoreşte cu o femeie tânără, este ca şi cum ar lua otravă. (indian) Femeia fără soţ este ca noaptea fără lună. (indian) Să plece în pădure cel a cărui femeie e arţăgoasă; casa lui şi aşa este o pădure! (indian) Femeia şi iepurele sunt ai tăi cât timp îi supraveghezi bine. (indian) O femeie încăpăţînată îşi va pune chiar soţul într-un coş şi-l va vinde. (indian) Femeile sunt instruite de natură; bărbaţii sunt instruiţi de cărţi. (indian) Lacrima e arma femeii aşa cum minciuna e arma hoţului. (indian) Bastonul trebuie să fie atât de tare pe cât este câinele de rău. (indian) Unde s-au strâns zece femei, gata şi tribunalul. (indian) Femeia necăsătorită, barcă fără cârmă. (indochina) Găina nu poate vesti zorile. (indochina) Dacă soţul e înţelept, soţia e ascultătoare. (indochina) Îndoaie copacul cât este mic; învaţă copilul până nu a crescut mare. (japonez) A hrăni fără a instrui este cel mai mare păcat al părintelui. (japonez) Inima femeii este ca timpul de primăvară. (japonez) A avea stimă pentru o femeie fără a fi nebuneşte îndrăgostit de ea, aceasta e de dorit. (japonez) Trebuie să te fereşti de trei rele: de şarpe, de omul care vorbeşte frumos şi de femeia capricioasă. (japonez) Îndrumă-ţi soţia din prima zi. (japonez) Cine-şi face soţia să plângă, nu va râde nici el. (malaez) Întâi învaţă, apoi însoară-te. (persan) O soţie neascultătoare aduce şi boală peste necazuri. (sumer) Ia tarlaua pe loc neted şi soţia, fată. (turc) Banii burlacului sunt mâncaţi de câini, iar gulerul de păduchi. (turc) O dată la 40 de ani ascultă şi ce zice femeia. (turc) Pe unde trece roata din faţă, tot pe acolo trece şi cea din spate. (turc) Cu copiii nu se glumeşte. (turc) Cine nu-şi bate fiul îşi va bate genunchii. (turc) Fata trebuie lăudată sub povara snopului. Căsătoria între egali este fără teamă. (Aeschylus) Căsătoria trebuie să se facă între cei de-o seamă. (Cleobulus) A creşte copii este un lucru riscant, căci reuşita depinde de multă trudă şi grijă, iar nereuşita întrece orice altă durere. (Democritus) Cel mai mare rău pe care îl poţi face tineretului, când te ocupi de educaţia lui, este să-l obişnuieşti cu uşurătatea, căci aceasta produce plăcerile din care decurg viciile. (Democrit) Există tineri cu minte multă şi bătrâni lipsiţi de minte; nu timpul te învaţă să gândeşti, ci firea şi educaţia timpurie. (Democrit) Stăpânirea de sine a tatălui este preceptul cel mai însemnat pentru copii. (Democrit) Nesuferit mai e pentru o soţie tânără un bărbat bătrân. (Euripides) Femeile au o plăcere deosebită de a se bârfi între ele. (Euripides) Cea mai bună căsătorie pentru un om cuminte este să ia ca zestre a soţiei un caracter frumos. (Hipponax) Cine vrea să ia de soţie o moştenitoare bogată acela într-adevăr că plăteşte o mânie a zeilor sau vrea să fie nenorocit în timp ce-i numit fericit. (Menander) Nu se poate ceva mai nefericit decât un bătrân îndrăgostit. (Menander) O dată ce o femeie şi-a pierdut ruşinea, ea nu mai refuză nimic. (Tacitus) E mai bine să fie ţinuţi în frâu copiii prin sentimentul ruşinii şi prin îngăduinţă decât prin frică. (Terentius) Nu e prielnică o femeie tânără unui bărbat bătrân. (Theognis) Fiul să fie răsfăţat cinci ani (şi) să fie bătut zece ani; dar când a atins (vârsta de) şaisprezece ani, să fie tratat ca un prieten. (Canakya) Oaspetele, copilul, regele şi soţia nu (vor să) ştie dacă ai sau n-ai; ei repetă mereu: “dă” (şi iar) “dă”. (Canakya) Ce folos că s-a născut un băiat, dacă-i neştiutor şi fără virtuţi? Ce foloseşte un ochi care nu vede? E numai o povară. (Hitopadeca) Soţul este podoabă supremă a femeii chiar fără podoabe; căci dacă-i lipsită de el, ea nu străluceşte, chiar când e gătită. (Mahabharata) Firea femeilor e nestatornică. (Nala) Casa în care porunceşte o femeie, un jucător sau un copil se prăbuşeşte cu desăvârşire. (Pancatantra) Femeii adultere glumele soţului îi ard măduva, iubirea oasele; vorbele drăgăstoase îi par împungătoare: nu pot fi mulţumiţi doi soţi care nu se iubesc. (Pancatantra) Un copil ascultător, o ştiinţă care îmbogăţeşte, sănătatea, prietenii, o soţie virtuoasă şi iubitoare: cinci pricini care scot din rădăcină mâhnirea. (Vetalapancavincatika) Când se îndrăgostesc de un om ales, femeile nu ţin seamă nici de părinţi, nici de locul unde s-au născut, nici de rude, nici de avere, nici de viaţă. (Vetalapancavincatika) Egoismul inspiră atâta dezgust încât noi am inventat politeţea pentru a-l ascunde, dar el străpunge tot ceea ce-l acoperă şi se trădează în orice împrejurare. (Arthur Scopenhauer) Desigur, soţia şi copiii sunt un fel de disciplinare a umanităţii. (Bacon) Tinerele soţii ale bărbaţilor în vârstă au obiceiul să se gândească din vreme la alegerea celui care le va şterge lacrimile de văduve. (Carlo Goldoni) Nu este în căsătorie inegalitate mai mare decât nepotrivirea de gândire şi de intenţii. (Dickens) O mamă bună preţuieşte cât o sută de profesori. (Herbart) Se pare că e necesar ca o femeie să fie mamă, pentru a fi venerabilă. (Hugo) Copiii au mai multă nevoie de modele decât de critici. (Joubert) O femeie urâtă nu poate inspira decât o iubire nebună. (La Bruyere) Ameliorăm omenirea când ameliorăm tineretul. (Leibniz) Mintea unui copil este o pagină albă, pe care putem scrie aproape tot ce voim; dar odată ce am scris, cerneala aproape că nu se mai poate şterge. (Lubbock) Căci lăsând pe tineri să fie crescuţi cât se poate de rău şi încă din cea mai fragedă vârstă să se strice încetul cu încetul, spre a-i pedepsi apoi, când, ajungând oameni în toată firea, săvârşesc crimele ce-au încolţit în sufletul lor încă din copilărie, ce altceva faceţi, rogu-vă, decât să vă spânzuraţi hoţii pe care vi i-aţi crescut? (Morus) Buna creştere a tineretului este garanţia cea mai sigură a fericirii unui stat. (Oxenstierna) Copilul ajunge pentru părinţii săi, după educaţia care o capătă: răsplată sau pedeapsă. (Rousseau) Căsătoria aduce nenumărate suferinţe, dar celibatul nu aduce nici o plăcere. (Samuel Johnson) Prietenia Pe fratele tău îl poţi apăra de oricine dar nu şi de el însuşi. (arab) Nici atunci când la poarta fiecăruia va curge o fântână de argint, oamenii nu vor înceta să aibă nevoie unii de alţii. (arab) Dacă nu poţi să-l ajuţi, cel puţin nu-l încurca. (arab) Dacă ai un prieten frecventează-l fiindcă spinii şi mărăcinii cresc repede pe drumul neumblat. (arab) Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur. (arab) Gaura unui ac de cusut este suficientă pentru doi prieteni adevăraţi. (arab) Nu dori bogăţie prietenului tău căci îl vei pierde. (arab) Prietenia este o plăcere care nu face decât să crească pe măsură ce îmbătrâneşte. (arab) Prietenia celor puternici, jurământul femeii şi soarele de iarnă durează cel mai puţin. (arab) Dacă nu ai prieten ia-ţi o pisică. (arab) Dacă prietenul tău este dulce, nu-l mânca de tot. (arab) Sinceritatea este oglinda prieteniei. (arab) Străin se simte cel care nu are prieteni. (arab) Nu te certa cu vecinul cu care te întâlneşti în fiecare dimineaţă. (arab) Nu-ţi cumpăra casă, cumpără-ţi un vecin. (armean) Ai un vecin liniştit, ai viaţă liniştită. (armean) Un prieten în satul meu valorează mai mult decât şaisprezece fraţi influenţi la curte. (chinez) Cu greu se poate face un prieten într-un an, uşor se poate pierde într-o oră. (chinez) Prietenii cei buni sunt cei vechi, hainele sunt bune noi. (chinez) A te întâlni cu cineva şi a te împrieteni cu el, nimic mai uşor; a rămâne împreună şi a trăi în pace – iată ce este greu. (chinez) Când cumperi un cal uite-te la gura lui; când îţi alegi un prieten, uite-te la sufletul lui. (chinez) Mai bine să te ai de rău cu o rudă din depărtare decât cu vecinul tău. Mai bine să te cerţi cu socrii decât cu vecinii. (indian) Dacă prietenul îţi este în pericol, mai întâi salvează-l, şi apoi ceartă-l pentru imprudenţa lui. (indian) E greu să mai lipeşti vasul spart. (indian) Nu rupe firul prieteniei, fiindcă dacă-l vei lega din nou va rămâne nodul. (indian) Înţelepţii chiar dacă au de toate, caută să-şi facă prieteni. (indian) Nu-ţi jigni prietenul atribuindu-i merite pe care nu le are. (indian) Prietenul îl încerci când eşti la necaz, eroul în luptă şi omul cinstit când e vorba de datorii. (indian) Nu ai prieten mai bun decât pe fratele tău; nu ai duşman mai mare decât pe fratele tău. (indian) Depărtarea nu este depărtare dacă sufletele sunt apropiate. (indian) Găseşte prieteni în zile bune pentru a-i pune la încercare în zilele rele. (indian) Îi bănuieşti pe prieteni, îţi faci rău ţie! (indian) Acela îţi este prieten care îţi ţine umbrela deasupra capului când plouă. (indian) Prietenia dispare unde egalitatea încetează. (indian) Un singur deget nu poate să prindă puricele. (indochina) O întâlnire nu este altceva decât începutul unei despărţiri. (japonez) O scânteie nu e foc; un singur om nu e om. (mongol) Sprijinul casei – pilonii; sprijinul în nenorocire – prietenul adevărat. (mongol) Înainte de a cumpăra casa află cine îţi va fi vecin. (persan) Urechea unui ac este destul de mare pentru doi prieteni; lumea e prea mică pentru doi duşmani. (persan) Prietenul tuturor nu e prietenul nimănui. (persan) Vecinul bun e milă dumnezeiască. (persan) Mai bine să-ţi fie duşman paşa decât vecinul. (turc) Dacă vecinul e bun stai pe loc chiar dacă locul e rău. (turc) Să mănânci şi să bei cu prietenii dar să nu faci afaceri cu ei. (turc) Să nu-ţi spui secretele prietenului fiindcă şi el are un prieten căruia i-l va spune. (turc) Piatra pe care o aruncă prietenul în tine nu-ţi sparge capul. (turc) Prietenul te face să plângi, duşmanul, să râzi. (turc) Un prieten se câştigă în patruzeci de ani. (turc) Dacă vrei să câştigi ceva, atunci câştigă-ţi prieteni fiindcă duşmani naşte şi mama. (turc) Decât prietenia ignorantului, mai bine duşmănia învăţatului. (turc) De multe ori prietenii îţi fac mai multe griji decât duşmanii. (turc) Orice să fie nou, dar prietenul să fie vechi. (turc) Când eşti acasă sprijină-te pe părinţi; când ai trecut pragul casei, sprijină-te pe prieteni. Egalitatea este sufletul prieteniei. (Aristotel) Omul este o fiinţă sociabilă. (Aristotel) Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri. (Aristotel) Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată. (Cato cel Bătrân) Nimic nu-i mai ruşinos decât să te războieşti cu acela cu care ai trăit în intimitate. (Cicero) Cleobul spunea că preferă să fie arbitru între (doi) duşmani, decât între (doi) prieteni; căci, în orice caz, unul din prieteni îi va fi duşman, pe când dintre duşmani, unul îi va fi prieten. (Cleobulus) Acordul felului de a gândi naşte prietenia. (Democrit) Nu căuta niciodată să te faci judecător între doi prieteni. (Menander) Ajută-i pe cei săraci, fă-i pe oameni fericiţi, pe cât poţi; este singurul lucru care dăinuie, pentru că, atunci când soarta îţi va fi potrivnică, salvarea ta va veni de aici: este mult mai preţios un prieten adevărat decât un tezaur care zace undeva îngropat. (Menandru) Virtutea este fundamentul amiciţiei; pentru a o păstra nu este nevoie decât de caritatea reciprocă. Aceasta este simplă şi nu are nevoie de farduri, nu cere nimic din cele exterioare. Şi dacă ea găseşte multe avantaje fără a le căuta (căci cine ar putea enumera foloasele şi farmecele prieteniei?), caritatea n-are nevoie de stimuli exteriori, este mulţumită de sine însăşi, ea este pentru sine un pinten şi o recompensă. (Petrarca) Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani: prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie. (Plutarh) Nu-ţi face repede prieteni, dar după ce ţi i-ai făcut, nu-i îndepărta repede de le tine. (Solon) Cine cere ceva greu îşi refuză singur. (Syrus) Patru feluri de prieteni sunt în realitate duşmani: cel ce profită de prietenul său, cel care nu-l ajută decât cu vorba, cel care-l linguşeşte, cel care-l ruinează. (Digha-Nikaya) Şapte categorii de persoane nu preţuiesc nimic pentru a ţi-i face prieteni: - un om de rang superior; - un om prea tânăr; - un om puternic la trup care n-a fost niciodată bolnav; - un om care iubeşte prea mult băutura; - un om iute şi bătăios; - un mincinos3 - un avar. Sunt trei amici buni: - un om care face cadouri; - doctorul; - omul inteligent. (Kennko) Cel care-i veşnic cu mâna întinsă nu poate fi privit cu plăcere, chiar dacă-i un prieten. (Pancatantra) Ce nu pot realiza doi oameni care sunt de acord? (Somadeva) Prietenia îndoieşte bucuriile şi înjumătăţeşte necazurile. (Bacon) Oamenilor nu le pasă de câte ştii, până nu află cât de mult îţi pasă de ei. Arată-ţi mai întâi grija faţă de om, apoi le poţi cere să facă orice. (Balzac) Alături de un prieten adevărat este cu neputinţă să ajungi la deznădejde. (Balzac) Devotamentul este nobleţea însăşi. (Balzac) Rămâi singur sau dacă alegi prietenia, ia-l pe prieten aşa cum este. (BachârIbn Burd) Frecventarea prietenilor să-ţi fie ca o şcoală şi convorbirea cu ei învăţătură. Fă-ţi din prietenul tău un învăţător şi uneşte prin el foloasele instrucţiei cu plăcerea conversaţiei. (Gracian) Deşi era înconjurat de prieteni buni, iepurele a fost mâncat de câini. (Ignacy Krasicki) În ceea ce priveşte „datoriile etice”, izbutim într-adevăr să tratăm pe aproapele cum ne tratăm şi pe noi înşine. Vreau să spun că: de datoriile cele mai mari faţă de noi înşine, cu toate că suntem atât de egocentrici, uităm tot aşa de mult ca şi de cele faţă de alţii. (Lucian Blaga) Cei mai mulţi oameni îşi sunt atât de străini, încât ar trebui să vorbească la persoana a treia despre ei înşişi, cam aşa cum vorbesc copii. (Lucian Blaga) Există oameni pe care nu îndrăzneşti să-i ataci, fiindcă ei se ascund în murdăria lor proprie, ca sepia. (Lucian Blaga) Voiţi să aveţi mulţi care să vă ajute? Căutaţi să n-aveţi nevoie de ei. (Manzoni) Îi arăt defectele când este de faţă şi-i laud calităţile când lipseşte. (Sa’id Ibn Al-’Ass) E mai ruşinos să nu ai încredere într-un prieten decât să fii înşelat de el. (Schopenhauer) E bine să te înduioşezi de nenorocirea prietenilor tăi, dar mai bine este să le vii în ajutor. (Voltaire) Diverse Cere ajutor de la acela pe care l-ai chemat la farfuria ta. (arab) Corabia cu prea mulţi marinari se scufundă. (arab) Când câinele are bani, i se spune: “Domnule câine!”. (arab) Când un câine te ajută să treci fluviul, nu întreba dacă are râie. (arab) Cine dispreţuieşte un lucru îl va pierde. (arab) Visele unei pisici sunt pline cu şoareci (arab) Când ceaşca este spartă de stăpâna casei nu se aude nici un zgomot. (arab) Cine se tăvăleşte în tărâţe va fi mâncat de vaci. (arab) Pasărea flămândă îşi face cuib chiar lângă şoim. (arab) Să nu ai încredere în noroc până nu intri în mormânt. (arab) Începutul pomului se află în sâmbure. (arab) Cine este obişnuit cu pâine de la tine, îi va fi foame numai cât te vede. (arab) Când avem nevoie de câine îi spunem: “Bună ziua domnule Câine!” (arab) Cine fură un ac sau cine fură o cămilă tot hoţ se numeşte. (armean) Cine ştie o meserie rămâne flămând până la prânz; cine nu, până seara. (armean) Meseria este ca un izvor: nici nu se revarsă nici nu seacă. (chiar dacă nu te îmbogăţeşte, oricum nu eşti sărac lipit) (armean) Nimic nu e mai ieftin decât lucrul scump. (armean) Pentru a vinde e de ajuns un ochi; pentru cine cumpără, nici o mie. (armean) Fiecare om are în inima sa un leu care dormitează. (armean) Nu faci miel din câine tăindu-i coada. (armean) Cine pleacă din casa lui pentru a merge în căutarea fericirii, aleargă după o umbră. (chinez) Nu se acuză niciodată fără a se minţi puţin. (chinez) Uşa cea mai bine încuiată este cea pe care o putem lăsa deschisă. (chinez) A sluji unui prinţ e ca şi cum ai adormi cu un tigru. (chinez) Cine-şi uită strămoşii e ca un râu fără izvor, ca un arbore fără rădăcini. (chinez) Controlează-te chiar la tine acasă; nu comite nimic care te-ar face să roşeşti. (chinez) Se hrăneşte o armată timp de o mie de zile; se foloseşte soldatul doar un moment. (chinez) Lemnele de foc nu se vând în pădure şi nici peştele pe lac. (chinez) Cu cât sunt mai multe legi, cu atât sunt şi hoţi mai mulţi. (chinez) Omul care nu ştie să surâdă să nu-şi deschidă prăvălie. (chinez) Obiceiul şi chelia dispar odată cu moartea. (indian) Dacă înveţi să furi, trebuie să înveţi şi să mori. (indian) Dacă e scump vei plânge o singură dată; dacă e ieftin nu vei înceta să plângi. (indian) Un hoţ prinde alt hoţ, aşa cum un ghimpe scoate alt ghimpe. (indian) Hoţul începe să fure fructe şi termină cu elefantul regelui. (indian) Vaca va vorbi şi din stomacul hoţului. (indian) Dacă află trei persoane, află şi treizeci. (india) Şi oalele se ciocnesc dacă se află împreună. (indian) Supuşii au de suferit când regele nu ştie să conducă, aşa cum au de suferit cei dintr-o familie când gospodina nu e pricepută. (indian) Cenuşa cade în capul celui care o aruncă în sus. (indian) “Nu ştiu, nu pot, nu am” – poţi să scapi de oricine cu aceste trei pretexte. (indian) Peştele, ca şi musafirul, sunt buni numai două zile. (indian) Cine încearcă zece meserii nu-şi câştigă pâinea cu nici una. (indian) Pentru monedele făcute din argilă, vei primi plăcintă făcută din cenuşă. (indian) Nu-l întreba despre bătălie pe comandantul armatei învinse. (japonez) Ai ochi de vultur când cauţi ce te interesează. (japonez) A primi un favor înseamnă a-ţi vinde libertatea. (latin) Dacă în plină zi regele îţi spune că e noapte, admiră stelele. (persan) Dacă ai bani, şi în pădure găseşti ciorbă. (persan) Cât timp poţi trăi în pace nu bate la poarta războiului. (persan) În faţa oaspetelui nu baţi câinele. (persan) Durerile de dinţi şi datoriile sunt asemănătoare: ori le scoţi ori le plăteşti, doar atunci te linişteşti. (persan) Musafirul ne e drag până în trei zile. (persan) Chiar dacă-ţi este duşman, primeşte-ţi oaspetele cu cinste. (persan) Te duci şi cucereşti ţara duşmanului; duşmanul vine şi cucereşte ţara ta. (cotropitorii vor fi mereu sub spectrul nefast al revanşei aducătoare de noi conflicte) (sumer) Trei mutări fac câte un incendiu. (turc) Cine urcă măgarul pe acoperiş va trebui să-l şi coboare. (turc) Nu construieşti o geamie cu banii de la jocul de noroc. (turc) Avuţia jucătorului de noroc este înjurătura. (turc) Hoţul din casă e greu de descoperit. (turc) Hoţul începe de la o pâine. (turc) Osul e cel care ţine gura închisă câinelui. (turc) Cui îi place pilaful, poartă lingura la el. (turc) Omul care e om şi din piatră îşi scoate pâinea. (turc) Lucrul cumpărat este cel mai ieftin. (nu creează obligaţii aşa cum se întâmplă cu lucrul primit în dar). Ce-i al meu este al meu, ce-i al tău este negociabil. Să nu faci negoţ decât cu bani gheaţă, a da pe datorie duce la neînţelegeri şi la ruperea relaţiilor. (Abu Shakur) Înţelepţii învaţă foarte multe de la duşmanii lor. (Aristofan, 445-383 î.Hr.) Cel care priveşte toate cu uşurinţă, va avea multe greutăţi. (Lao Tse) Conduce bine cel care conduce mai puţin. (Lao Tse) Înainte de a ţi se încredinţa cârma corăbiei, trebuie să fi fost vâslaş; să fi vegheat la proră şi să fi urmărit vânturile, dacă vrei să conduci tu însuţi corabia. (Aristofan) Prima calitate a stilului este claritatea. (Aristotel) Hoţul îl recunoaşte pe hoţ, iar lupul pe lup. (Callimah) Garantează, şi paguba e gata. (Chilo) Istoria este filosofia predând prin exemple. (Dionis de Halicarnas) Suntem capricioşi când suntem fericiţi. (Eschil) Nu există nici un mijloc de a te apăra în faţa celui hotărât să se poarte nedrept. (Esop) Cine va mai număra luptele pierdute în ziua victoriei? (Bjornstjerne Bjornson) Fiecare om are cu necesitate cea mai înaltă idee despre sine; în consecinţă, fiecare respectă în altul numai imaginea sa proprie şi asemănarea cu dânsul.( Cl. A. Helvetius) Oamenii care au funcţii înalte sunt de trei ori servitori: servitori ai guvernului sau ai statului, servitori ai reputaţiei lor şi servitori ai problemelor lor. (Francis Bacon) Nu trebuie să doarmă toată noaptea conducătorul căruia i s-a încredinţat soarta poporului şi care are atâtea griji. (Homerus) (Pentru) tot ce aiurează regii, sufăr aheii. (Horatius) Nicăieri rezultatele nu corespund mai puţin aşteptărilor ca în război. (Livius) Numai vezi să nu faci rău, în timp ce vrei să fii de folos. (Ovidius) Câte de multe lucruri sunt socotite imposibile, înainte de a fi realizate! (Plinius) Cea mai mare calitate a unui general de armată este aceea de a forţa duşmanii să lupte când el este cel mai puternic, şi să nu se lase forţat, când el este cel mai slab. (Plutarh) Omul este măsura tuturor lucrurilor. (Protagoras) Destinul îl duce pe cel care vrea şi-l trage pe cel care se opune. (Seneca) Fii sigur că un stat în care nu există pedeapsă pentru neobrăzare şi pentru libertatea de a face orice sfârşeşte prin a se prăbuşi. (Sofocle) Condu, învăţând mai întâi să fii condus; căci învăţând a fi condus, vei şti să conduci. (Solon) În înfăptuirile mari e greu să fii pe placul tuturor. (Solon) Trist ajutor e acela care, în timp ce sprijină, vatămă! (Syrus) De chibzuinţa comandantului atârnă vitejia soldaţilor. (Syrus) Pe nedrept acuză pe Neptun acela care naufragiază a doua oară. (Syrus) Cei ce oftează îmbătrânesc într-o singură zi. (Teocrit) Să nu juri că “asta nu se va întâmpla niciodată”. (Theognis) Cu picăturile de apă care cad una câte una, puţin câte puţin, se (poate) umple un vas. Aceasta-i legea oricărei acumulări de bani, de cunoştinţe şi de merit religios. (Hitopadeca) Otravă este ştiinţa rău învăţată, otravă este mâncarea la indigestie, otravă este jocul de noroc pentru cel sărac, otravă este femeia tânără pentru un bătrân. (Hitopadeca) Regele, căruia medicul, învăţătorul şi ministrul său îi spun (numai) ceea ce-i place, îşi pierde iute sănătatea, virtutea şi vistieria. (Hitopadeca) Regele să-şi ocrotească supuşii, ca un tată, împotriva hoţilor, dregătorilor, duşmanilor, împotriva favoritului său şi a propriei sale lăcomii. (Hitopadeca) Să-l câştigi pe prieten prin sinceritate, pe duşman prin purtare iscusită, şi prin putere, pe cel avid prin bani, pe stăpân prin serviciu, pe brahman prin stimă, pe o femeie tânără prin iubire, pe rude prin îngăduinţă, pe cel violent prin laude, pe învăţător prin plecăciuni, pe cel prost prin istorisiri, pe cel deştept prin ştiinţe, pe cel pasionat de ceva prin ceea ce-l pasionează, pe toată lumea printr-un caracter ales. (Navaratnaparikşa) Un singur rege puternic într-o ţară este spre binele ei. (Când sunt mai) mulţi, ei îi aduc pierzarea. (Pancatantra) Într-o ţară fără stăpân până şi hoţii nu sunt în siguranţă; pentru că doi iau prada de la unul şi mulţi de la doi. (Ramayana) Dacă îndepărtezi dreptatea, regatele nu sunt decât mari bande de tâlhari. (Augustin) Ce sunt domniile fără justiţie decât nişte mari tâlhării? (Augustin) Norocul? De când alergi după el ţi-l făceai singur. (Al. Vlahuţă) Adevărul aşteaptă. Numai minciuna e grăbită. (Al. Vlahuţă) Persecuţia este foarte logică. Toleranţa religioasă este un fel de lipsă de credinţă. (Ambrose Bierce) În tinereţea unui stat înfloresc armele; la vârsta mijlocie a unui stat, învăţătura; după aceea ambele împreună pentru un timp oarecare; la vârsta declinului unui stat înfloresc meşteşugurile şi comerţul. (Bacon) Cei patru stâlpi ai cârmuirii sunt: religia, justiţia, consiliul şi visteria. (Bacon) Când un stat devine prea puternic, el e ca o apă care se revarsă singur, după cum s-a văzut la state ca Roma, Turcia, Spania ş. a. m. d. (Bacon) Curţile de justiţie seamănă în general cu un tufiş; când oile caută adăpost acolo, împotriva vremii rele, e sigur că vor pierde o parte din lâna lor. (Bacon) O libertate fără limite ucide libertatea. (Balzac) Cele mai mari minciuni se spun înainte de alegeri, după vânătoare şi în timp de război. (Bismark) Cultura consumistă, care concentrează interesul omului asupra bunurilor de consum, îl distrage de la bunurile spirituale şi sufocă în el valorile culturale şi religioase, închizându-l în orizontul restrâns al unui trist naturalism. (Carlo Flore) Este dorită lenea celui rău şi tăcerea prostului. (Chamfort) Oamenii ar trebui să fie mulţumiţi cu răul şi să nu ceară mai răul. (Costas Varnalis) Nu pot înţelege de ce este mai glorios să bombardezi un oraş decât să asasinezi pe cineva cu securea. (Dostoievski) Dacă una dintre părţi încearcă să câştige totul fără a face nici o concesie, nu vor putea fi obţinute rezultate favorabile iar încrederea se va pierde. (Inoue Kaoru, om de stat japonez , 1836-1915) Marile imperii, sufletele mici şi creierele mărginite se îmbolnăvesc împreună. (Edmund Burke – scriitor şi orator britanic, 1729-1797) Judecata generaţiilor viitoare este deja injustă pentru că are loc în absenţa acuzatului. (E. Kroski) Lucrurile nu îngăduie să fie mult timp rău conduse. (Emerson) În ordinea naturii noi nu putem înapoia binefacerile acelora de la care le primim, sau numai rar. Dar binefacerea pe care o primim trebuie restituită cuiva rând cu rând, faptă cu faptă, centimă cu centimă. Feriţi-vă ca prea mult bine să stea în mâna voastră. El se va strica iute… Plătiţi-l repede în vreun fel. (Emerson) Religia industrială tinde să reducă omul la calitatea de sclav al economiei şi al sistemelor inventate de el. la capătul unui şir lung de facturi pentru lumină, gaz şi telefon, acesta nu întrevede nimic altceva decât nota de plată de la pompele funebre. (Eric Fromm) Păzeşte-te să scrii prea bine. Este maniera cea mai rea din câte există. Limbile sunt creaţii spontane; opera popoarelor. Nu trebuie să le folosim cu prea mult rafinament. (France) Publicitatea constă din optzeci şi cinci la sută confuzie şi cincisprezece la sută comision. (Fred Alen) Omul nu est nimic altceva decât înşiruirea faptelor sale. (Georg Wilhem Friedrich Hegel) Războiul, comerţul şi pirateria alcătuiesc o trinitate inseparabilă. (Goethe) Fiecare ar fi ajuns să exceleze în ceva, dacă şi-ar fi cunoscut aptitudinea sa de căpetenie. (Gracian) Cu cât o civilizaţie progresează mai repede, cu atât ea moare pentru a lăsa loc alteia. (Havelock Ellis) Cine vrea să fie în relaţii bune cu toţi, va pierde repede sensul drumului drept. (Ivan Franko) Degeaba dăm de mâncare lupului, totdeauna se va uita în direcţia pădurii. (Ivan Turgheniev) Politeţea este un fel de atenuator care acoperă asperităţile caracterului nostru şi prevenire ca alţii să nu fie răniţi. (J. Joubert) Dacă datorezi băncii o sută de lire, ai într-adevăr o problemă. Dar dacă îi datorezi un milion, cea care are probleme e banca. (John Maynard Keynes) În cazul unui rău mare, un remediu mic nu dă un rezultat mic; un remediu mic nu dă pur şi simplu nici un rezultat! (John Stuart Mill) Comunicarea între diplomaţi este ca o stradă cu două sensuri; nu te poţi aştepta să obţii multe informaţii decât dacă eşti capabil să comunici tu însuţi informaţii. (Karl Gruber – om de stat austriac) Cei care fără a ne cunoaşte îndestul gândesc rău despre noi, nu pe noi ne atacă, ci închipuirea minţii lor. (La Bruyere) Politeţea face ca omul să apară în exterior aşa cum ar trebui să fie în interior. (La Bruyère) Nebunii bătrâni sunt mai nebuni decât cei tineri. (La Rochefoucauld) Arta de a şti să pui bine în acţiune calităţi mediocre fură stima şi dă adesea mai multă reputaţie decât meritul adevărat. (La Rochefoucauld) Vrei să ataşezi pe cineva la interesele tale? contează mai mult pe binefacerile pe care le aşteaptă de la tine, decât pe acele pe care le-a primit. Speranţa are mai multă putere asupra spiritului omenesc decât recunoştinţa. (La Rochefoucauld) Cu binefacerile e ca şi cu zarurile: ele trebuie aruncate la întâmplare. (La Rochefoucauld) Cine nu pedepseşte nedreptate porunceşte să fie făcută. (Leonardo da Vinci) Unicul ţel al tribunalelor este să menţină societatea în starea sa actuală. (Lev Tolstoi) Mulţi stau orbi şi surzi în marele templu al naturii. (Lubbock) Tocmai mişcarea cea mare, ce-o facem, mişcarea dimpreună cu pământul în spaţiul cosmic, n-o simţim. Tot astfel nu simţim nici ce se întâmplă cu noi din punct de vedere metafizic, care-i rolul nostru în tragedia sau comedia cosmică. (Lucian Blaga) A trăi pentru a consuma şi a consuma pentru a trăi constituie unul din cercurile vicioase cele mai periculoase ce caracterizează în mod relevant condiţia noastră socială şi existenţială. (M. Pollo – sociolog) Oamenii schimbă bucuros domnitorii, crezând că situaţia lor va deveni mai bună, şi această credinţă îi face să ia armele împotriva celui care-i cârmuieşte; aici el se înşeală, pentru că văd după aceea prin experienţă că starea lor a devenit mai rea. (Machiavelli) Nu există lucru mai greu de făcut, nici mai îndoielnic în reuşită, nici mai primejdios de întreprins, decât a introduce cel dintâi orânduieli noi. (Machiavelli) Cine doreşte ca vârsta de aur a omenirii să se întoarcă, n-ar trebui să uite că pe atunci oamenii se hrăneau cu ghindă. (Mandeville) În nenorocirile publice şi-n tulburările de lungă durată a ordinii obişnuite, oricare ar fi ea, se observă totdeauna o sporire, o înălţare a virtuţilor; însă, în acelaşi timp, nu lipseşte niciodată şi o creştere a depravării, de obicei cu mult mai generală. (Manzoni) Sinuciderea este cea mai imorală dintre crime. (Massimo Bontepelli) Pentru a câştiga pe oameni nu este o cale mai bună decât aceea de a ne împodobi în ochii lor cu înclinaţiile lor, de a rosti maximele lor, de a tămâia defectele lor şi de a aplauda ceea ce fac. (Moliere) Acela care ştie să flateze, ştie la fel de bine să bârfească, să defăimeze, să clevetească, să clevetească. (Napoleon Bonaparte) În 99 de cazuri din 100, ceea ce este numită „opinie publică” este de fapt un fals grosolan. (Nicolae al II-lea) Fereşte-te să te afli în patru situaţii periculoase:Să nu te duci niciodată la un sultan, chiar dacă te-ai strădui să-l sfătuieşti de bine şi să-l aperi de rău.Să nu rămâi între patru ochi cu o femeie care nu este a ta, chiar dacă ai de gând să-i citeşti din Coran.Să nu te împrieteneşti cu cel care s-a certat cu apropiaţii lui, căci el se va certa şi mi repede cu tine. Să nu rosteşti niciodată vreun cuvânt pe care l-ai putea regreta a doua zi. (Omar Ibn Abd-Al-Aziz) Candoarea şi probitatea sunt mult mai aproape de dobândirea succesului decât subtilitatea şi fineţea. (Cardinalul Richelieu, 1585-1642) Făcând o promisiune, contractăm o datorie. (Robert William Service) Nu destăinui prietenului tău toate secretele vieţii tale; se poate prea bine ca într-o zi să-ţi devină duşman. Nu fă duşmanului tău tot răul pe care i-l poţi face; se poate prea bine ca într-o zi să-ţi devină prieten. (Saadi) Nu cunosc nici o excepţie de la această regulă: este mai puţin costisitor să cumperi lapte decât să ai o vacă. (Samuel Butler) Stârneşte tigrul din pustiurile Hircaniei, luptă-te cu leul pe jumătate mort de foame, ca să-i iei prada; riscul e mai mic decât dacă stârneşti focul mocnit al fanatismului sălbatic. (Scott) Nu te poţi sustrage de la îndatoriri, rămânând totodată om de onoare. (Shakespeare) Omul prometeic nu recunoaşte concretul real aşa cum a fost zidit el de Dumnezeu, ci caută să dea formă realităţii după chipul şi asemănarea sa, ca să trăiască astfel ca un suveran şi obstinat într-o lume de ideal şi vis, adică într-o lume artificială. (Schelling) Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse, îndeosebi când ele nu fac doi bani. (Sinclair Levis) Politeţea este prudenţă; prin urmare lipsa de politeţe este prostie, fiindcă îşi face fără nici o trebuinţă şi dinadins duşmani. (Schopenhauer) Cu cât inspiri o simpatie mai generală, cu atât inspiri o simpatie mai puţin profundă. (Stendhal) Nu poate fi un ambasador perfect acela care nu este în acelaşi timp un bun orator. (Torquato Tasso- scriitor italian din renaştere) Guvernele impun justiţia, dar ar putea ei s-o impună dacă n-ar fi violat-o mai întâi pentru a-şi întemeia stăpânirea? (Ugo Foscolo) Tratăm pe oameni ca pe scrisorile primite; le citim cu grabă, dar nu le mai recitim. (Voltaire) Cel care n-a simţit niciodată farmecul unei prietenii sincere şi dezinteresate nu cunoaşte toată fericirea pe care un om o poate primi de la alt om. (Young) Cred că firul de iarbă nu este mai neînsemnat decât ziua stelară. Şi furnica-i la fel de perfectă. Şi un fir de nisip sau un ou de ciocănitoare. Şi brotăcelul este o capodoperă comparabilă cu cele mai mari. (Walt Whitman) Nici o putere nu poate fi de acord să negocieze ceea ce consideră a fi însăşi condiţia existenţei ei. (Henry A. Kissinger) Organizare Orice lucru, care merită făcut, trebuie făcut ieri. Generaţiile tind să înveţe mereu mai puţin despre din ce în ce mai mult, până când, în final, vor şti nimic despre tot. Viziunea fără acţiune este un vis cu ochii deschişi. Acţiunea fără viziune este un coşmar. (japonez) Vor fi fericite statele când le vor conduce iubitorii de înţelepciune sau când conducătorii lor vor putea să se dea studiului înţelepciunii. (A. M. S. T. Boetius) Ceea ce este bine conceput se exprimă cu claritate. (Boileau) Prin răbdare, victorie. (Abu Madin Ibn Hamal) În orice fel de luptă… comandantul… trebuie să-şi elaboreze un plan lămurit, a cărui primă calitate trebui să fie simplitatea. (Al. Averescu) Bunul-simţ este măsura posibilului. El se compune din experienţă şi prevedere; este calculul aplicat la viaţă. (Amiel) Dacă strategia este greşită, iscusinţa generalului pe câmpul de luptă, valoarea soldatului, strălucirea victoriei, oricât de decisivă, pierd din valoare. (Alfred T. Mahan) În relaţiile cu oamenii este bine să vă aduceţi aminte: ü Învăţătura dată rău se sparge în capul tău. ü Copilul să-nvaţă când nu se răsfaţă. ü Nici unele nu sunt rele dacă te deprinzi cu ele. ü Grijile-s la creditori mai mult decât la datori. ü Dacă n-ai să mergi călare, nu umbla la-mprumutare. ü Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nşeală. ü Un nebun făgăduieşte şi-nţeleptul s-amăgeşte. ü Nu vedea-n chip pocitura, ci vezi ce-i vorbeşte gura. ü Multe sunt astăzi vorbite, dar mâine ies deosebite. ü Ori om, ori semănătură, nu se schimbă din natură. ü În certuri cine se bagă, păgubi trebuie să tragă. ü Din tocmeală neînţeleasă, bani dând, rămâi fără casă. (Anton Pann) Suntem ceea ce facem în mod repetat. De aceea măiestria nu este un dat, ci o deprindere. (Aristotel) Este un principiu dovedit că trebuie să înveţi să asculţi pentru a şti comanda. (Aristotel) În luptă trebuie să mergi înainte, nu să te înduioşezi. (Balzac) Fără unitate în acţiune nu există putere. (Balzac) Întreaga putere omenească este un compus conţinând răbdare şi timp. Oamenii de seamă voiesc mult şi dorm puţin. (Balzac) Pe vorbă nu-ţi dă nimeni făină. (Balzac) Nimic nu este mai grăitor şi mai tiranic pe lume ca amintirea a ceva ca trebuia să faci şi pe care nu l-ai făcut. (Balzac) Prevenit înseamnă pregătit. (Benjamin Franklin, om de stat, fizician, filosof şi publicist, 1706-1790) Capacitatea de a lua decizii este ceea ce-i separă pe lideri de ceilalţi oameni. (Bruce Hyland/Merle Yost) Situaţii diferite necesită roluri diferite: cel ce ia decizii, cel care dă informaţii, lider, angajat, diplomat, om de echipă, individualist. Defineşte şi comunică rolul tău şi rolurile celor din echipă. (Bruce Hyland/Merle Yost) Managerii confundă adesea problemele de suprafaţă cu adevăratele probleme. Priveşte dincolo de simptome pentru a găsi cauzele ascunse. (Bruce Hyland/Merle Yost) Află procesul gândirii angajaţilor tăi. Metoda prin care o persoană ajunge la o concluzie reprezintă baza pentru susţinere sau perfecţionare. Nu presupune că îţi sunt cunoscute aceste metode. (Bruce Hyland/Merle Yost) Rezolvă-ţi problemele pe măsură ce apar; astfel, eviţi aglomerarea lor. Amânările te fac să pari fricos şi ineficient. (Bruce Hyland) Oamenii trebuie să ştie ce se aşteaptă de la ei şi cum vor fi apreciaţi. Reacţiile tale trebuie să fie oportune, regulate, constructive şi oneste. (Bruce Hyland) A cere ajutor este un semn de înţelepciune şi de tărie de caracter. Nimeni nu trece prin viaţă sau nu lucrează de unul singur. (Bruce Hyland! Când ţi se cere prea mult, refuză sau renegociază. Aranjează-ţi din nou priorităţile sau renunţă la îndatoririle mai puţin importante. Nu intra singur în capcana eşecului datorat suprasolicitării. (Bruce Hyland) Niciodată să nu te opreşti din învăţat. A conduce este o profesiune, nu un drept sau o moştenire. Acceptă că vor exista, în mod frecvent, lucruri pe care nu le ştii şi că a găsi modalităţi mai bune de a rezolva lucrurile face parte din profesie. (Bruce Hyland) Cu excepţia armatei, ordinele nu sunt binevenite. Oamenii vor să fie rugaţi. O cerere invită la participare şi la cooperare. (Bruce Hyland) Din când în când, du-te în prima linie a frontului, acolo unde are loc acţiunea. Nu lăsa să-ţi dispară simţul pentru acţiune. (Bruce Hyland) Dacă nu termini ce ai început, vei fi îngropat sub un munte de probleme neterminate. (Bruce Hyland) Disconfortul poate fi productiv şi un stimulent puternic pentru schimbare. Vor exista momente când vei fi nevoit să permiţi sau să creezi disconfort pentru a obţine un final fericit. (Bruce Hyland) Exprimă-ţi recunoştinţa pentru un lucru bine făcut. Oamenii dau rezultate extraordinare când se simt apreciaţi. (Bruce Hyland) Fiecare comunicare este o şansă de a împuternici pe cineva. Învaţă când să fii tăios, când să fii agreabil şi când să menţii o poziţie echivocă. (Bruce Hyland) Recunoscându-ţi deschis greşelile, limpezeşti atmosfera şi trimiţi un mesaj important despre responsabilitate. (Bruce Hyland) Poartă-te cu cinste şi cu bună cuviinţă. Niciodată nu ştii ce acţiuni din trecut se poate întoarce împotriva ta în viitor. (Bruce Hyland) Stabileşte şi fă cunoscut un cod de conduită pentru firma ta. Clarifică ceea ce aştepţi din punct de vedere profesional şi din punct de vedere al standardelor de muncă. (Bruce Hyland) Fixează-ţi un scop precis. Urmează-ţi drumul către el în mod riguros. Evită încercarea de a fi totul pentru fiecare. (Bruce Hyland) Dacă ai pierdut o bătălie, nu te teme că n-o să câştigi războiul. Continuă să te concentrezi asupra ţelului tău. Foarte rar un eveniment înseamnă sfârşitul procesului. (Bruce Hyland) Ideile se clădesc pe o bază stabilă. Nu există o scurtătură între prezent şi viitor. Scopurile se ating prin planificare, pregătire şi executare. (Bruce Hyland) Odată ţinta şi direcţia stabilite, nu te abate din drum decât dacă e absolut necesar. Consecvenţa este adesea mai bună decât schimbarea frecventă în căutarea drumului perfect. (Bruce Hyland) Intervenţia comandantului asupra subordonaţilor este şi mai bună, când este rară şi oportună. (C. Atanasiu) Prezenţa de spirit este o calitate rezultată din echilibrul inteligenţei şi al caracterului. (Carl von Clausewitz) Înainte de a săvârşi ceva, e trebuitoare o înţeleaptă chibzuinţă; dar de îndată ce ai chibzuit adânc, trebuie o grabnică înfăptuire. (C. C. Sallustius) Odată ruptă proporţia dintre scop şi mijloace, combinaţiile geniale sunt zadarnice. (Ch. De Gaulle) Când avem de-a face cu oamenii, trebuie să reţinem că nu ne aflăm în faţa unor făpturi logice. Ne aflăm în faţa unor făpturi emoţionale, clădite din prejudecăţi şi conduse de mândrie şi vanitate. (Dale Carnegie) Dacă există vreun secret al succesului, el rezidă din capacitatea de a înţelege punctul de vedere al celuilalt şi de a vedea lucrurile atât din perspectiva acestuia, cât şi al dumneavoastră. (Dale Carnegie) Cred că puterea mea de a trezi entuziasmul oamenilor cu care lucrez este cel mai de preţios capital al meu şi sunt convins că unicul mijloc de a descoperi ce e mai bun în oameni este prin aprecieri şi încurajări. (Dale Carnegie) Informaţia este sufletul tuturor afacerilor publice. (Daniel Defoe, 1660-1731) Sfaturi pentru programarea şi organizarea muncii ü Scapă de urgenţe. ü Ordonează-ţi ideile. ü Nu te ocupa de WC-uri. ü Scapă de hoţii de timp. ü Anticipează răul. ü Pune-te pe locul doi. ü Fixează priorităţi. ü Anticipează întârzierile. ü Fii decis. ü Nu amâna decizia. ü Controlează eficient. ü Cere scheme. ü Renunţă la plăceri. ü Fii flexibil. (Daniel Gheorghe Luchian) Nu-i de ajuns să faci binele, trebuie să-l faci şi bine. (D. Diderot) Bine este ca în toate ale tale să pui singur umărul la lucru. La toate greutăţile caută în tine puterea cu care să le poţi ţine piept. Dacă vrei să înaintezi în înţelepciune, nu te uita dacă te ia lumea de prost, ori nebun. Treaba ei, nu te interesează! (Epictet) Mintea omului este ca un bloc de gelatină pe care experienţa cade ca apa fierbinte. (Edward de Bono) Nimic nu este mai rău pentru moral decât lipsa de informaţie la nivelurile de bază. Eu numesc această problemă NETMA - nobody ever tells me anything (nimeni nu-mi spune niciodată nimic) şi am încercat s-o minimizez pe cât posibil. (Ed. Carlson) Tactul transformă adversarul în aliat. (Edward Munson) A conduce nu înseamnă să aştepţi ca evenimentele să-ţi indice calea. (E. Jalous) A aştepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el, ar fi copilărie. (Eminescu) Disciplina este izvorul succesului. (Eschil) După insucces, planurile cele mai bune întocmite par absurde. (F. Dostoevski) Cine nu ştie să tacă, nu este vrednic să conducă. (Fr. Fenelon) Înainte de a te arunca în vâltoarea primejdiei, trebuie să o prevezi şi să te uiţi în ea; dar când eşti în primejdie, nu-ţi rămâne decât s-o înfrunţi. (Fr. Fénelon) Pentru a înfăptui un lucru mare, trebuie să rişti ceva mare. (Fr. Mehring) Numai un caracter disciplinat poate menţine ordinea. Ceea ce face puterea unei armate este disciplina. (Fr. W. Forster) Adevărata disciplină este fondată pe autodisciplina celui ce comandă. (Fr. W Forster) Când puterea devine abuzivă e semn că şi-a pierdut siguranţa de sine. (Tacitus) Legile proiectelor (Golub): 1. Un proiect planificat cu neglijenţă pretinde de trei ori mai mult decât termenul prevăzut; un proiect planificat cu atenţie durează de două ori mai mult. 2. Colectivele care participă la realizarea unui proiect detestă obişnuitul raport săptămânal asupra modului în care progresează, pentru că raportul demonstrează foarte clar lipsa lor de progres. Esenţa activităţii de planificare a luptei armate constă în stabilirea scopurilor şi formularea concepţiei loviturilor principale, în repartizarea forţelor şi mijloacelor între aceste direcţii, stabilirea misiunilor, precum şi asigurarea materială şi tehnică a operaţiilor. (G. K. Jukov) Datele cercetării şi interpretarea lor justă trebuie să constituie baza analizei situaţiei, luării hotărârii şi planificării operaţiei. (G. K. Jukov) Cine are noţiuni clare poate ordona. (Goethe) Nici un luptător înţelept nu-şi dispreţuieşte duşmanul. (Goethe) Cu greu poate fi un mare comandant, fără a fi totodată un abil psiholog. (Gustav Le Bon) Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe. (H. Papadat-Bengescu) Învăţând pe alţii, te instruieşti, povestind-observi, afirmând-examinezi, arătând-priveşti, scriind-gândeşti. (H. Fr. Amiel) Mii de cuvinte – nu-s cât o faptă, ia aminte! (H. Ibsen) Cine dă un ordin trebuie să fie sigur de posibilităţile şi de modul cum va putea fi executat. (H. Moltke) Vezi unde ţi-e locul! (Ibn al Muqaffa) Nu trece măsura! Dacă ţi-a căzut pe cap puterea, caută adăpost la înţelepţi. Fereşte-te să-ţi placă lauda. Făptuirea celor mărunte duce la pierderea celor mari. Fereşte-te de mânia exagerată. Stăpânirea e de trei feluri: prin puterea credinţei, a forţei şi a prieteniei. Măsură în vorbă şi în salut. (Ibn al Muqaffa) Chibzuieşte fără grabă, dar execută repede hotărârile pe care le-ai luat. (Isocrate) Că eu, feţii mei, am o grădină. Şi această grădină, cu darul şi cu ajutoriul lui Dumnezeu între multele mele nevoinţe şi osteninţe, o am făcut şi am crescut frumos şi bine. Grădina aceea şi creşterile cele frumoase dentr-însa suntu boiarii miei cei mari şi cinstiţi. Şi-am îngrădit cu gard ca cu zid de piatră şi grădina mea o am apărat, ca nu cumva să îndrăznească cineva să intre într-însa şi să strice ceva din ostenelile mele. De aceea osteneala mea şi grădina şi acele creşteri ce le apăraiu crescură frumoase şi înfloriră. Şi eu tot supt umbra lor şi a florilor lor m-am răcorit, şi ochii miei să răveneau de roua şi de veselia florilor lor. Şi nu numai ce mă veselea cu veselii şi mă bucura, ce încă şi capetele să şi le puie şi sângele să şi-l verse toţi voia şi era bucuroşi pentru mine. (Învăţăturile lui Neagoe) Naţiunile, la fel ca indivizii, trebuie să-şi limiteze obiectivele, altfel vor avea de suportat consecinţele nesăbuinţelor lor. (James Reston- ziarist american) Mergi înainte şi încrederea îţi va veni. (J. B. D´alembert) Tactul … înseamnă a şti cât de departe se poate merge. (Jean Cocteau) Un comandant adevărat se rezervă pentru ceea ce numai el singur poate face. (Jean Perré) Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii – îi înveţi ceea ce eşti. (J. Jaurès) Pentru a fi ascultat, transpune-te în locul celor cărora te adresezi. (J. J. Rousseau) Acolo unde nu există viziuni largi, de ansamblu, lumea riscă să piardă. (Jean Monnet) Laşitatea tinde să arunce asupra altora răspunderea. (J. Cortazar) Îmi place să ajut oamenii care se ajută singuri. (J. Galsworthy) Ordinea vă face să câştigaţi timp. (J. W. Goehte) Mulţi oameni consideră că jumătăţile de efort pot fi suficiente. O săritură mică este mai uşor de făcut decât una mare. Însă nimeni care doreşte să sară peste un şanţ lat nu va sări mai întâi peste jumătate din el. (Karl von Clausewitz) Dacă ar trebui să rezum într-un singur cuvânt calităţile unui bun manager, aş spune că totul se reduce la decizie. Poţi folosi cele mai performante computere din lume şi poţi aduna toate tabelele şi numerele, însă, la sfârşit, trebuie să asamblezi informaţiile, să stabileşti programul de lucru şi să acţionezi. (Lee Iacocca) Omul care nu este hotărât să-şi asume răspunderea în momentele decisive nu trebuie să accepte rolul de şef. (Luben Karavelor) Cine-şi face prea multe planuri se lasă de obicei tot aşa de mult condus de „moment”, ca şi cei care nu-şi fac planuri de loc. (Lucian Blaga) Numai operele mijlocii sunt ireproşabile, cele mari niciodată. (Lucian Blaga) Pentru a înşela adversarul, întotdeauna este esenţial a-l pune în faţa unei dileme. (L. Hart) Trebuie ţinut minte că nu există lucru mai greu de plănuit, mai îndoielnic de reuşit şi mai periculos de stăpânit decât crearea unui nou sistem. Fiindcă iniţiatorul va avea de înfruntat duşmănia tuturor celor care au de câştigat din păstrarea vechilor stări, iar cei care au de câştigat din înfiinţarea noilor sisteme n-ar găsi decât apărători cu jumătate de gură. (Machiavelli) Cel ce-şi învinge duşmanii printr-o stratagemă este mai de preţuit decât cel cei învinge prin forţă. (Machiaveli) Punctualitatea şefului şi cea a subalternului să devină una şi aceeaşi trăsătură morală. (A. S. Makarenko) Autoritatea purcede din răspundere. (A. Makarenko) Responsabilitatea este principalul promotor al omului. (Mary Parker Follett) Comandantul…care nu are o cercetare bună este stăpânit de neştiinţă, neştiinţă care generează frica de necunoscut care în final generează haosul şi nesiguranţa. (M. Eddy) Cum poate fi posibil ca cineva să analizeze toate variantele posibile şi să adopte o soluţie, când inamicul nu adoptă totdeauna acelaşi plan şi nu acţionează în acelaşi mod? Căci arta războiului este multiformă. Mintea omului este subtilă; el poate concepe multe planuri şi să adopte moduri neaşteptate de acţiune. (Mauricius) Conducătorul prea temut de supuşi şi cel prea îngăduitor sunt nepotriviţi pentru oaste: teama naşte ură; iar îngăduinţa prea mare duce la neascultare. (Mauricius) Orice om poate greşi, dar numai nebunul stăruie în greşeală. (M. T. Cicero) Manifestă toleranţă pentru ambiguitate. Lumea nu este făcută doar din alb şi negru. A conduce este atât o artă, cât şi o ştiinţă. (Merle Yost) Înţeleptul este pregătit a face faţă tuturor evenimentelor. (Moliere) Calitatea esenţială a comandantului este fermitatea caracterului şi hotărârea de a învinge cu orice preţ. (Napoleon) Comandantul trebuie să aibă atâta caracter cât şi inteligenţă. Oamenii care au multă inteligenţă şi puţin caracter sunt cei mai puţini indicaţi… (Napoleon) Oamenii care au o inteligenţă obişnuită şi un caracter proporţionat vor reuşi adesea în această meserie. (Napoleon) Viaţa în acţiune este cel mai bun învăţător. (N. Iorga) Eşecul se datorează examinării obstacolelor. Reuşita se datorează examinării mijloacelor. (Pancha-Tantra) Prezentul creionează viitorul. (Peter Drucker) Singurul test corect aplicabil unui angajat, este legat de modul cum lucrează şi nu la ce şcoală şi cât timp a învăţat. (Peter Drucker) Descentralizarea – înseamnă diviziunea muncii. (Peter Drucker) Ceea ce numim management constă adeseori doar în a pune beţe-n roate celor care muncesc. (Peter F. Drucker) A-ţi analiza permanent rezultatele, este modalitatea cea mai bună de a progresa. (Peter Drucker) A fost o naivitate din partea optimiştilor secolului trecut să spere că tehnologia îl va duce în paradis, la fel cum tot o naivitate este tendinţa pesimiştilor acestui secol de a considera tehnologia ca fiind ţapul ispăşitor pentru cruzimea, imaturitatea, orbirea, lăcomia şi orgoliul de sine al omului de azi. (Peter Drucker) Recomand lăcomia intelectuală ca o formă a înnoirii de sine. (Peter Drucker) Prin mijloace rele nu poate fi atins un scop bun. (P. B. Shelley) Nu-i forţă să reziste în faţa iscusinţei. (Phaedrus) Reguli de câştigare a auditoriului: 1. Descoperiţi care vă va fi auditorul. 2. Cunoaşteţi-vă subiectul. 3. Pregătiţi-vă serios. 4. Scrieţi-vă discursul şi exersaţi. 5. Vorbiţi pentru ceasul din fundul sălii. 6. Fiţi ferm cu cei care vă întrerup. 7. Nu încercaţi să discutaţi raţional cu cineva care este foarte nervos. 8. Lăsaţi-vă interlocutorul să vorbească până îşi pierde energia. 9. Încurajaţi-vă interlocutorul să expună toate plângerile pe care le are de făcut. 10. Reformulaţi reclamaţiile cu propriile lor cuvinte. 11. Nu promiteţi un ajutor pe care ştiţi bine că nu-l puteţi da şi nu faceţi afirmaţii necontrolate. 12. Ascultaţi cu atenţie – ascultaţi ceea ce se spune efectiv. 13. Folosiţi metoda repetiţiei şi expuneţi problemele simplu. 14. Daţi dumneavoastră primul telefon. 15. Fiţi primul care consemnează în scris cele hotărâte. 16. Notaţi-vă amănunte personale despre interlocutor. (Polly Bird) Nu luaţi hotărâri importante „ad-hoc”. Cereţi sfaturi şi ghidare de la colegi calificaţi înainte de a vă implica. Nu vă încredeţi excesiv în propria judecată. (Richard Koch) Să nu credeţi că dacă cineva nu vorbeşte sau reacţionează lent, înseamnă că nu gândeşte sau nu simte. Nu vă proiectaţi propriul comportament asupra celorlalţi. Încercaţi să fiţi sensibil la procesele lor de gândire, să căutaţi semne nonverbale, şi atunci răbdarea şi diplomaţia vor veni de la sine, în special cu clienţii. Încercaţi să deveniţi un bun ascultător, lucru care este mult mai dificil decât a fi un bun vorbitor. (Richard Koch) Vreau să accentuez importanţa detaliilor. Trebuie să perfecţionezi pe cât posibil fiecare element al planurilor tale, dacă vrei ca ele să dea rezultate eficiente. (Ray Kroc) Folosiţi echipa pentru a face presiuni asupra indivizilor recalcitranţi. Ori de câte ori se poate, determinaţi-i pe ceilalţi să facă presiuni în mod natural. (Richard Kock) Fazele unui proiect: 1. Exaltare. 2. Dezamăgire. 3. Confuzie. 4. Căutarea vinovatului. 5. Pedepsirea nevinovatului. 6. Recompensă pentru cel neimplicat. Nu faceţi compromisuri. Dacă ceva nu merge, înseamnă că nu merge. Perseveraţi până ce găsiţi o soluţie. Ceilalţi vă vor respecta hotărârea. (Richard Koch) Pentru un bun organizator sunt esenţiale două calităţi: conştientizarea deplină a scopului pe care-l urmăreşte şi puterea de a lucra cu o mulţime de amănunte, fără a uita că sunt doar amănunte şi fără a deveni robul lor. (Sir Arhur Hels) După părerea mea, nu poţi avea succes dacă nu treci printr-o perioadă de introspecţie şi repetate eşecuri. De fapt, succesul reprezintă acel procent din activitatea dumneavoastră care apare în urma celor 99 de procente numite „nereuşită”. (Sochiro Honda) Un plan bun, executat oportun şi energic, este mai bun decât un plan perfect pus în aplicare săptămâna viitoare. (S. C. Patton) Succesul, în mare parte, stă în voinţa de a învinge; să ne străduim deci şi să stăruim. (Seneca) Să trăieşti cu inferiorul, aşa cum ai vrea să se poarte superiorul cu tine. (Seneca) Să exprimăm ceea ce simţim, să simţim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta. (Seneca) Dacă un om nu ştie în ce port vrea să ajungă, nici un vânt nu-i va fi favorabil. (Seneca) Ordine, contra-ordine; dezordine… (S. Scheleti) Ordinele trebuie enunţate de manieră clară şi precisă, fără ambiguitate şi confuzie, în cuvinte puţine. (Se Ma) Orice ai face, fă-l cât poţi mai bine. (S. Smilles) Climatul pozitiv e cel care incită, stimulează, impulsionează, mobilizează pe oameni la muncă şi realizare, inventivitate şi creaţie. (T. Herseni) Dacă vrei să cunoşti cu adevărat un om, nu-l judeca numai după ce a făcut, ci şi după ce ar fi vrut să facă. (Thomas Hardy) Punctualitatea este un fel de a ne arăta respectul pentru acei cu care treburile vieţii ne pun în legătură. (Vauvenarguez) Perfecţiunea unei pendule nu este de a merge repede, ci regulat. (Vauvenarguez) E mult mai uşor să iei o hotărâre decât să o pui în practică. (W. S. Maugham) Recunoaşteţi unde încep şi unde se termină responsabilităţile dumneavoastră; a accepta mai multe decât sunteţi în stare duce la ineficienţă, iar a le transfera altcuiva atunci când treburile se înrăutăţesc nu este corect, mai cu seamă dacă sunteţi direct responsabil. (Wendy Grant) Cine vrea în grabă s-aprindă un foc, întâi foloseşte aşchii mai subţiri. (William Shakespeare) Nu este suficient să facem tot ce putem; câteodată trebuie să facem şi ceea ce trebuie. (Winston Churchill) În comunicare, ca în oricare alt sport, trebuie să dobândim mai întâi anumite aptitudini fundamentale. În fotbal, e necesar să stăpânim tehnica paselor, driblingul, blocarea adversarului; la golf vom învăţa poziţia corectă, modul de prindere a crosei şi cel de executare a loviturilor. În ceea ce priveşte comunicarea, printre „talentele” de bază necesare se numără: organizarea, utilizarea datelor corecte şi a auxiliarilor vizuali, deprinderea gesticii şi a mimicii eficiente etc. (W. L. Nothstine)